» In ceea ce priveste gut feeling-ul antreprenorial, teoreticienii fenomenului antreprenorial se impart in cei care cred si cei care nu cred in gut feeling. » (Marius Ghenea, Antreprenoriat – drumul de la idei catre oportunitati si succes in afaceri, o carte de de pionierat, cu mari sanse de a deveni o carte de referinta).

Nefiind un teoretician al fenomenului antreprenorial imi permit sa ma plasez intr-o a treia tabara: cred ca gut feelingul exista, dar nu e ce pare a fi; nu este o alternativa la decizia rationala ci parte a procesului de optimizare a deciziei rationale.

« Nu as fi crezut niciodata asa ceva, daca nu mi s-ar fi intamplat si mie de cateva ori, in experienta mea antreprenoriala. Concret, in momente in care deciziile rationale ar fi fost altele, am primit acest impuls in zona stomacului, care mi-a spus sa fac altceva decat mi-ar fi dictat o analiza rationala » (ibid.)

Cercetarile neurofiziologice popularizate de Antonio Damasio (altminteri un eminent neurolog), in Eroarea lui Descartes (Humanitas, 2005), pun in evidenta ca:

1. Strategia pur rationala poate fi observata doar la pacienti cu leziuni prefrontale; in cel mai bun caz, acestora le trebuie un timp nerezonabil de lung pentru a lua decizii, in cel mai rau caz nu reusesc sa ia nici o decizie.

2. Inainte de a lua orice decizie, ne imaginam diferite scenarii; imaginea, oricat de fugitiva, a unui rezultat viitor va declansa o senzatie viscerala (Damasio prezinta demonstratii elegante al faptului ca gandirea nu este un fenomen limitat la creier ci este incorporata)

3. Aceste senzatii viscerale functioneaza ca marker somatic (= stare a corpului care avertizeaza asupra rezultatului previzibil al unei actiuni in raport cu experiente somatice anterioare )

4. Markerul somatic negativ micsoreaza numarul de variante pentru analiza rationala prin eliminarea variantelor marcate; markerul pozitiv creeaza un avantaj comparativ semnificativ pentru variantele asociate cu un rezultat pozitiv.

5. Markerii somatici nu sunt innascuti. Ei depind de evolutia biologica si culturala a persoanei respective.

Ar fi un subiect fecund de cercetare o colectie mai ampla de mostre de gandire cu « al doilea creier » (este unul dintre numele sistemului digestiv – termenul nefiind nici pe departe doar o licenta poetica).