Margareta a României


Pentru mine, spectacolul în onoarea Regelui Mihai de  la Opera Română  a  adus un moment de limpezire: ASR Principesa Margareta îi seamănă mult Regelui în gesturi, în zambet, în felul măsurat de a comunica, în acealşi timp rezervat şi ataşant.  

Acum sunt pe deplin convins că, Deo Gratia, Margareta a României este daruită, educată şi pregatită pentru a purta coroana.

Vă rog să-mi testati această convingere punând cele mai incomode întrebări care vă vin în minte.

Imnuri, marsuri si balade


Am citit si va recomand sa cititi (in Dilema Veche) articolul domnului Plesu intitulat Psihologia imnului national.

Fiind eu interesat de imnuri, avand si o colectie mica dedicata acestui subiect, am observat ca pot fi impartite in 5 categorii: imnuri (stricto sensu), ode, balade, idile si marsuri. Al nostru este, asa cum inspirat formuleaza domnul Plesu, « un mars al dezastrului », o expresie a disperarii. E un mars contra, nu pentru. Ca un contraexemplu, un mars care glorifica natiunea este A Portuguesa (interesant e ca in acest cantec dusmanii nici macar nu apar – ultimul vers vorbeste doar de … barcile lor). Trebuie sa  recunoastem ca nu e usor sa gasesti cuvintele si tonul potrivite pentru a-i reprezenta pe toti cetatenii unui stat; spaniolii nu gasesc de ani de zile cuvinte pentru Marsul Regal. Alteori cuvintele n-au nici o vina, doar ca istoria le-a jucat farse urate. E cazul celebrului Das Lied der Deutschen, devenit imn oficial al Germaniei; nu se mai canta oficial decat strofa a treia, primele doua cazand la examenul (hiper)corectitudinii politice.

Un moment interesant a fost intonarea imnurilor la  finala Campionatului Mondial de Fotbal din 2010 (Olanda – Spania) . A fost mai intai imnul Olandei; strofa cantata de jucatorii olandezi si de sustinatorii lor pe stadionul din Johannesburg se incheie cu cuvintele « Pe regele Spaniei  l-am onorat intotdeauna »; a urmat, fara cuvinte, asa cum v-am spus deja, imnul  Spaniei (cu multi jucatori catalani in echipa). Ce este aceasta « ciudatenie » – a onora pe regele altei tari in propriul imn national ? Imnul olandez e o balada care istoriseste, la persoana intai, luptele lui Wilhelm, Print de Orania, in apararea protestantilor persecutati de Ducele de Alba. Tema centrala este conflictul dintre loialitatea fata de rege si imparat (Wilhelm a fost vreme indelungata sfetnicul de incredere al imparatului Carol Quintul) si loialitatea fata de Dumnezeul sau , poporul sau si propria constiinta. Wilhelm se considera in legitima aparare si, cu regret, ia armele impotriva suveranului sau; dar nu va lua niciodata titlul de rege, si nici urmasii sai nu o vor face, nici dupa ce au invins Spania, nici dupa ce au invins Anglia, Olanda devenind pentru un secol regina marilor. Printii din familia de Orania vor pastra (pana in secolul al XIX-lea) doar titlul de Staathouder (« Majordom al Statului, « Servitor al Statului »).

Ar fi interesant daca marti, 25 octombrie, cand regele nostru implineste 90 de ani, se vor gasi cateva voci care sa intoneze Imnul Regal .

 

Manipulator, persuasiv, pasiv?


1. Un prieten întârzie sa achite o datorie.

a) Vă spuneţi că n-o s-o mai primiţi niciodată; b) Îl faceţi să creadă că nu vă puteţi plăti chiria; c) Îi trimiteţi o factură glumeaţă cu un total exorbitant

2. Bănuiţi că partenerul vă înşală

a) Îi controlaţi în ascuns buzunarele pentru a descoperi probe; b) Nu spuneţi nimic sperând că e ceva trecător; c) Îl invitaţi la o cină romantică

 3. Partenerul vrea să meargă la Londra, dumneavoastră aţi prefera Parisul. Spuneţi:

a) „ Eşti sigur că vrei sa mergi la Londra ? ”; b) „ Dacă nu vrei să vii, mă duc fără tine ”; c) „ Londra ar fi o idee bună, dar vremea de acolo imi face rău! ”

 4. Cand erati copil, pentru a obţine o jucarie:

a) Aşteptati să aveţi note bune pentru a o putea cere; b) Făceaţi un întreg circ până obtineaţi ceea ce vă doreaţi; c) Înainte de a o cere va purtaţi drăgăstos cu părinţii

5. E târziu şi aţi vrea ca un coleg sa termine ce aveţi dumnevoastra de facut

a) Vă spuneţi: „Nici nu se pune problema să-i cer aşa ceva: are şi el treburile lui”; b) Spuneţi: „Poţi să faci asta pentru mine?” c) Spuneţi: „Tu eşti mult mai rapid decât mine”

6. Vă certaţi cu partenerul în discotecă

a) Luaţi un aer trist sperând că vă va consola; b) Plecaţi acasă; c) Dansaţi senzual cu oricine vă iese in cale

7. Cel mai greu suportaţi:

a) Să fiţi criticat; b) Să vi se reziste; c) Să nu fiţi remarcat

8. La o serată, cineva vorbeşte inexact despre o temă pe care o cunoaşteţi bine

a) Îi lăsaţi micul lui moment de glorie; b) Îl luaţi peste picior la fiecare frază; c) Aşteptaţi sa termine pentru a spune şi versiunea dumneavoastră

Alegeti, pentru fiecare situatie, raspunsul cel mai apropiat de comportamentul dumneavoastra cel mai probabil in situatia respectiva. Pentru rezultat mergeti la cheia 5.

Ziua Sanatatii Mintale


10 octombrie este Ziua Mondiala a Sanatatii Mintale.

Anul acesta depresia a devenit prima cauza de dizabilitate, preluand stafeta de la boala cardiaca ischemica. Acum 10 ani se estima ca depresia va ajunge pe aceasta pozitie in 2020. N-a fost nevoie sa asteptam atata pentru ca un nou record mondial in deteriorarea sanatatii mintale sa fie stabilit.

Pana sa termin de scris acest anunt, inca 3 oameni s-au sinucis. 

Mai e posibil dialogul?


Se spune adesea ca programa scolara e prea incarcata, si e un oarecare adevar in asta. Se mai spune ca scoala nu se adapteaza nevoilor zilei; dar o institutie cu ritmuri umane de secol XIX se poate adapta vartejului tehnologic de azi ? Ceea ce mi se pare mai plin de consecinte e ca scoala isi pierde, pe zi ce trece, prestigiul formativ. In disputele despre informatie se ajunge ca temeliile educatiei sa fie ignorate. Invatamantul care pune accentul pe utilitate imediata ajunge sa produca in cel mai bun caz specialisti care nu mai stiu sa comunice decat in granitele din ce in ce mai inguste ale propriilor domenii. E uimitor de greu sa mai gasesti cativa oameni care sa exprime idei clare si distincte si sa le lege in rationamente accesibile unui public mai larg. E insa si mai greu sa gasesti un public larg care sa inteleaga si sa fie sensibil la frumusetea unui rationament. Pe scurt: scoala nu mai produce nici buni ascultatori, nici buni vorbitori. Poate ca ar trebui sa ne gandim la o revenire (fie si partiala) la clasicul trivium: gramatica, logica, retorica. Retorica e o specie practic disparuta. O fi si asta una dintre cauzele pentru care dialogul social e in agonie?

« Oratorul cel mai bun este cel care, prin cuvantarea sa, instruieste, delecteaza si convinge sufletul auditorilor. A instrui este o datorie, a delecta este o onoare, a convinge este o necesitate. » (Cicero – De optime genere oratorum)

Dragostea se naşte din vorbe


« Sunt oameni care nu ar fi fost niciodată îndrăgostiţi dacă nu i-ar fi auzit pe alţii vorbind despre dragoste. » (La Rochefoucauld)

« Deoarece dragostea depinde de poveştile de dragoste pentru a se inspira, trebuie să fim selectivi în legătură cu tipul de poveşti pe care le inventăm, repetăm sau imităm. »

(Robert J. Sternberg – Săgeata lui Cupidon, cu două subtitluri: Cursul dragostei în timp, respectiv Triunghiul iubirii: intimitate, pasiune, angajament )

Despre fanarioti, cu moderatie


6 octombrie 1711 este data la care, potrivit manualelor de istorie, incepe epoca domniilor fanariote. E data la care Nicolae Mavrocordat devine domn al Moldovei, urmandu-i lui Dimitrie Cantemir, refugiat in Rusia dupa infrangerea de la Stanilesti pe Prut. E interesant insa de stiut ca Nicolae Mavrocordat mai domnise in Moldova si intre 1709-1710; a fost asadar penultimul domn pamantean si primul domn fanariot! Si in Tara Romanesca, tot el este primul domn fanariot (doar ca nu vine din Fanar, ci prin transfer direct din Moldova!)Dar cat de pamantean era Cantemir, crescut la Constntinopol si numit tot de sultan domn (de doua ori)? Mavrocordat era, pe de alta parte, pe linie materna, nepotul lui Alexandru Ilias, domn al Moldovei in tulburatul veac al XVII-lea. Ca sa fie limpede ca Moldova era cu mult inainte de fanarioti rau guvernata voi mentiona ca in 105 ani  au fost 40 de domnii (pentru comparatie, tot in 105 ani, 38 de domnii fanariote). Fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin, a avut 10 (zece) domnii in cele doua principate. Si a abolit serbia (cea intarita de Mihai Viteazul !) cu o suta de ani si mai bine inaintea Rusiei si chiar  a Ungariei. Fanariotii au fost oameni instruiti si au sprijinit deschiderea de scoli (in limba greaca, e adevarat). Unii dintre ei au fost chiar buni administratori, oricum mai buni decat aventurierii domni moldoveni din secolul al XVII-lea.  Ca veni vorba de domni moldoveni, principalele familii care domina prima jumatate de secol fanariot (Racovita, Ghica, Mavrocordat) au radacini vechi in familii moldovene de « os domnesc ».

6 octombrie 2011 a fost o zi obisnuita. Am platit, ca in fiecare zi, 1 euro pentru serviciul datoriei externe. Ma intreb cat o fi dat pesches Nicolae Mavrocordat pentru primii 4 ani de domnie (cum ar veni primul lui mandat).

Allegro moderato


E bine sa fii moderat in tot ce faci ?  E o intrebare gasita pe net (in engleza). O sa incerc sa raspund, si m-ar interesa si raspunsurile domniilor voastre.

Un prim raspuns se adreseaza formei. Una dintre putinele certitudini pe care le am e ca o propozitie care contine cuvinte ca tot, nimic, totdeauna, niciodata nu e niciodata adevarata. Daca e interogativa va primi de la mine un raspuns negativ.

Trecand acum la aspectul moral al propozitiei care incepe cu « e bine sa » voi spune doar ca nu stiu vreun sistem de valori care sa nu contina opozitia fertila intre abnegatie si moderatie. In crestinism, de exemplu, avem cuvantul lui Isus « Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte! »,  dar si indemnul la dreapta chibzuinta.

Si ajung la sensul insusi al cuvantului moderatie. Moderarea poate fi o functie care da drumul de mijloc intre extreme (am mai scris despre aurea mediocritas); dar cum sa gasesti calea de mijloc intre extreme pe care nu le-ai atins si nici nu le presimti macar. Doar ascultandu-i pe altii? Si ei, ei au fost acolo?

Virtutea moderatiei nu e pentru mine una negativa, a abtinerii; abtinerea din teama de a nu-mi asuma riscuri duce, mai devreme sau mai tarziu, la excesul de teama numit anxietate – patologie atat de frecventa azi si atat de legata de obsesia de a controla totul.

Toate imi sunt permise dar nu toate imi sunt de folos. Folosul il pot afla insa doar mergand spre limite si intorcandu-ma la aurita cale de mijloc prin dreapta chibzuinta.

Asadar, totul cu moderatie, inclusiv moderatia (mi-ar fi placut sa fiu eu autorul acestei devize, dar e tot o traducere – a unui raspuns la intrebarea Should  everything be done in moderation?)