» Şi totuşi niciun om nu murise vreodată: ei trecuseră ca norii care sunt resorbiţi în cer de îndată, ca pădurea, ca templele; doar el urma să moară, sa fie smuls.[…]

«Nu există … moarte… Sunt doar…eu…

Un deget se crispă pe coapsă.

… eu… care voi muri…»

Claude îşi aminti, cu ură, de fraza din copilaria sa: «Doamne, ajuta-ne in ceasul mortii noastre…» […]

Perken privea spre acest martor, strain ca o fiinta din altă lume. »

Tocmai am recitit Calea regală de André Malraux (de fapt, am citit-o pentru prima dată în franceză), incitat de câteva cuvinte, subliniate cu roşu de catre un alt cititor,  chiar pe prima pagină: « Până la patruzeci de ani […] nu ştii să te eliberezi de dragoste ».

Am pus in Fişe de lectură citate din carţile din Alfabetar.

 

4 réflexions sur “[trecuseră ca norii]

  1. Mai demult citisem ceva asemanator « Viata incepe cu adevarat la patruzeci de ani. Pana atunci faci doar cercetare.  » 🙂

  2. Interesant ce scrie/gandeste Malraux: « Până la patruzeci de ani […] nu ştii să te eliberezi de dragoste ». Nu am citit cartea, nu cunosc nici contextul in care a afirmat si nici argumentatia. De fapt « a te elibera de dragoste » nu stiu sa talmacesc, sau sa pricep ce viziune este aceasta…Daca aveti la indemana o explicatie – direct din Malraux sau a dvs. insiva, as fi interesata… Multumesc.

    1. Asa cum am spus, propozitia apare chiar pe prima pagina a romanului care se incheie cu moartea lui Perken. Romanul a fost publicat in 1930, continand elemente autobiografice (Malraux insusi a plecat in Indochina la 19 ani cu intentia de a aduce in Europa statuete de la templele cambodgiene pierdute in jungla, fiind arestat la intoarcere, oficial pentru contrabanda, dar probabil si pentru ca a lut contact cu miscarile clandestine anticolonialiste). Scena initiala se desfasoara pe vasul care ii duce pe Claude (20 de ani, un alter ego al autorului) si pe Perken (aventurier danez, fost consilier militar al regelui Siamului, mergand spre 50 de ani) spre Indochina.
      Cand am citit prima data romanul (la 20 de ani!) nu am sesizat decat excitatia aventurii si tensiunea extrema luptei dintre viata si moarte dintre puterea imaginatiei si rezistenta salbatica a naturii. Incarcatura erotica a vietii si a imaginatiei nu le-am apreciat la adevarata lor densitate.
      Redau integral primele doua paragrafe (intr-o traducere proprie):

      « De aceasta data intra in lupta obsesia lui Claude: privea cu incapatanare figura acestui om, incerca sa distinga in sfarsit vreo expresie a fetei acestuia in penumbra in care era lasata de lumina unui bec aprins in spatele lui. O forma la fel de indistincta ca si cea a focurilor de pe coasta somaleza suspendate in intensitatea clarului de luna in care scanteiau mlastinile sarate… Un ton al vocii de o ironie insistenta care ii parea ca se pierde in acelasi mod in obscuritatea africana, intalnind acolo legenda cu care pasagerii avizi de barfe si intrigi inconjurau aceasta silueta confuza, urzeala de palavre, de romane si de reverii care ii insotesc pe albii care au fost amestecati in viata statelor independente din Asia.
      «Barbatii tineri au o proasta intelegere a … cum ii spuneti? …erotismului.Până la patruzeci de ani, sa nu ne inselam, nu ştii să te eliberezi de dragoste: un barbat care se gandeste nu la o femeie ca la un accesoriu al unui sex, ci la sex ca la un accesoriu al unei femei este copt pentru dragoste; cu atat mai rau pentru el.Dar exista si mai rau; epoca in care obsesia sexului, spectrul adolescenţei, revine in forta.» »

Répondre

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Google

Vous commentez à l'aide de votre compte Google. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s