op.12, « Rosenau »

Se întrebau de-i roşeaţa nascută/ Cu lumea odată sau ‘nainte – / Cand roşul dormea în seva cu minte/ În scoarţa mărului vieţii-nvelită.//

E trandafirul lumină ce minte?/ Ori poate-i urzeala lumii ţesută/ În culori, ca să fie văzută/ Risipa iubirii pusă-n cuvinte?//

Răspuns lămurit n-au aflat/ Nici învăţaţi într-a rozei ştiinţă,/Nici cei ce spun că pământul nu-i plat.//

Dar când mă uit la conturul perlat/ Al petalelor aprinse-n fiinţă,/ Stiu că grădinarul pe-aici a umblat.///

3 réflexions sur “Sonet roşu în fa major

Répondre

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l’aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Google

Vous commentez à l’aide de votre compte Google. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l’aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l’aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s