Diversiunea 9 mai


Timp de 70 de ani (1878-1947), Ziua Independentei a fost 10 Mai.

Apoi, dupa proclamarea banditeasca a republicii, « se descopera » ca 9 mai ar fi data proclamarii independentei si este propusa celebrarea ca zi a eroilor. Se impuscau astfel doi iepuri dintr-un foc:

1. Pana atunci, Ziua Eroilor era celebrata la sarbatoarea Inaltarii Domnului, avand deci si un marcat caracter religios.

2. Ziua de 10 Mai lega indisolubil Independenta de regalitate.

Se realiza astfel deturnarea simultana a doua sarbatori care intretineau sentimentul identitatii nationale.

Manevra a avut efecte pana in zilele noastre. Un deputat PSD a inaintat o propunere de sarbatorire a zilei de 9 mai ca zi a independentei, bazandu-si expunerea de motive pe cea folosita de comunisti in 1948 si sustinand, asemenea lor, ca 10 mai ar fi « un fals ».

Cum s-au petrecut lucrurile?

Pe 9 mai 1877 (spre seara), deputatul Fleva face o interpelare in Adunarea Deputatilor, solicitand Guvernului sa-si precizeze pozitia fata de actiunile ostile ale armatei turce la Dunare. Ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, ii raspunde, formuland in final celebrele cuvinte: « Suntem o natiune independenta ». Adunarea adopta, in unanimitate, o rezolutie care confirma ruperea legaturilor cu Imperiul Otoman.

A doua zi, 10 Mai, Senatul adopta o hotarare similara, iar Domnitorul Carol proclama solemn independenta Romaniei. Procesul constitutional al proclamarii independentei a fost deci complet pe 10 Mai.

9 mai e o diversiune comunista. Mihail Kogalniceanu insusi nu a pretins vreo onoare speciala pentru ziua de 9 mai. Dar una dintre  specialitatile propagandei comuniste a fost rescrierea istoriei pentru stergerea memoriei.

5 réflexions sur “Diversiunea 9 mai

  1. Aşa este dar as dori dacă se poate ţinând cont că unirea sub Alexandru Ioan Cuza s-a produs cu ceva ani buni înainte să pun o întrebare. Retorică.
    Faţă de cine ne-am câştigat independenţa? Războiul de la 1877 a fost împotriva otomanilor dar România acelor vremuri nu era sub dominaţia lor…

    1. Romania a hotarat, prin rezolutia adoptata de Parlament in aprilie 1877, sa nu mai plateasca tributul de 914 000 de lei catre Imperiul Otoman. Romania platise acesti bani pentru anul anterior. Deci nu eram independenti. Eram o provincie speciala sub garantia marilor puteri. Dar aveti si dumneavoastra dreptate: eram si sub garantia marilor puteri; si de aceasta tutela ne-am eliberat ca urmare a razboiului de independenta. Si in participarea la razboi, si la incheierea pacii, prestigiul si fermitatea Domnitorului Carol I au fost decisive. Altminteri, conform primului tratat de pace, incheiat la San Stefano, intre rusi si turci, Romnia ar fi trebuit sa ramana ocupata (« protejata ») de trupele ruse inca 6 ani.
      Raspunsul e deci: ne-am eliberat si de turci si de rusi. Va multumesc pentru ocazia de a adauga inca o semnificatie zilei de 10 Mai.

  2. Frumoasă e istoria şi interpretarea ei. România putea pur şi simplu să nu plătească acei bani şi să astepte in propriul teritoriu atacul ce n-ar fi venit niciodata din partea otomanilor, un imperiu în plină destrămare. A ales însă să atace, cu ce costuri umane!? redutele de la sud de Dunăre… Bună strategie militara n-am ce zice. Nu l-aş învinui pe Carol aici pentru că trupele militare româneşti erau conduse pe frontul de luptă nu de ordinele date de acesta ci de cele date de înaltul comandament rus…

    1. Interesant, numai ca turcii deja bombardau malul romanesc al Dunarii. Asa ca,in prima instanta, domnitorul a ordonat ca bateriile romanesti sa raspunda foc cu foc. Trecerea Dunarii a avut loc trei luni mai tarziu, dupa telegrama Marelui Duce Nicolae spunea, textual, « turcii ne prapadesc » (asa ca mai usor cu « imperiul in destramare »). Trupele de la Plevna au fost comandate de Domnitorul Carol, aceasta fiind o conditie a participarii. Costurile au fost mari, dar nu atat de mari ca in cazul in care un nou razboi ruso-turc s-ar fi dus pe teritoriul Romaniei (car ar fi dus, probabil, la impartirea definitiva a tarii intre rusi si austrieci (planurile existau deja).

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s