Sonet uitat în hulubărie


Sunt zile când aş vrea sa merg acasă
În ţara-n care curge primavara
Prin şanţuri pe la porţi. Şi-n abur sara
Stă mămăliga pe o masă joasă.
In dimineti de mucenici iau ceară
De pe colaci şi gust urma ce-o lasă
Pe crucea adormiţilor din casă
Din coaja dulce-rumenă-amară.
Iar viii sunt spălaţi la timp de praznic
De praful lumii şi cenuşa vieţii
Si haine bune-si pun, de sarbatoare,
Cu firele  întreţesute trainic,
Tainic primind lumina dimineţii
Prin ochii mari de sfinţi din calendare.

4 réflexions sur “Sonet uitat în hulubărie

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s