Psalm pessoan


Fă-mă mare ca Soarele, ca să te pot adora în mine;
si fă-mă curat ca luna, ca să-ti pot înălta rugăciuni în mine;
si fă-mă limpede ca ziua ca să te pot vedea întotdeauna în mine
si să-ti înalt rugăciuni si să te ador.
Doamne, ocroteste-mă si sprijină-mă.
Dăruieste-mă ca să mă simt al tău.
Doamne, scapă-mă de mine.
Fie ca livada mea să rodească fructe plăcute.
Fie ca tie si via mea să-ti dea vin.

(Fernando Pessoa – Cronica vietii care trece; traducere de Dinu Flămând si Micaela Ghiţescu)

La moartea Regelui Ferdinand I (20 iulie 1927)


Si tot pe 20 iulie 1927 a început cea mai lungă domnie din istoria lumii http://carolinafedra.wordpress.com/2014/07/20/cea-mai-lunga-domnie/

tudorvisanmiu

Plâng ostaşii faptelor “cruciuliţei albastre”; plâng cei 260 de copii al Măriei Tale. În sufletul lor dimineaţa de Sf. Ilie a înmuiat oţelul faptelor şi, pe obrajii sărutaţi de Măria Ta, au început să se furişeze astăzi lacrimi.

Ai încredere în fii ţării. Au trecut treisprezece ani de veghe, de muncă  fără răgaz, de sacrificii. Lasă grijile, lasă truda – eşti obosit – dormi, Măria Ta. 

Acolo sus, cavalerii plecaţi înainte Măriei Tale îţi vor ieşi în cale. Te va primi înţeleptul regel Carol, cu Marele Mihai şi mult chinuitul în trecerea lui prin această lume Avram Iancu…. 

Şi cei care au muncit în această ţară te vor fi primit ca regele muncii, şi cei care au suferit ca Regele suferinţei, iar cei care au birut, ca pe un biruitor ce s-a biruit pe el însuşi. 

Căci dacă n-ai fi fost rege, Măria Ta, te făcea fapta rege. 

Voir l’article original 59 mots de plus

Uzul raţiunii


Nebunul nu e omul care şi-a pierdut raţiunea. Nebunul e omul care a pierdut totul în afară de raţiune.

(G.K. Chesterton)

Discutăm tot mai mult despre detalii, în artă, în politică, în literatură. Opinia cuiva despre tramvaie contează; opinia lui despre Botticelli contează; opinia lui despre toate lucrurile nu contează. El poate lua la rând şi poate explora un milion de obiecte, dar trebuie să nu găsească acel ciudat obiect, universul; pentru că dacă îl va găsi, va avea o religie – şi va fi pierdut. Totul contează –  în afară de tot.

(G.K. Chesterton – Heretics)

Când să nu dai sfaturi


  1. Când nu ti se cer. Formula « Spune şi tu, ce să fac? » pare să fie o cerere de sfat. De cele mai multe ori nu e. « Spune şi tu » e doar o dorinţă de a fi confirmat. Persoana care aparent întreabă nu doreşte să audă o părere diferită, problematică, ci vrea confortul unei validări.
  2. Când ti se cere altceva. « Tu ce ai face în locul meu? » Nu te repezi cu « Păi chiar am fost în situaţia ta şi… » Omul te-a întrebat ce ai face în locul lui. Ca să poţi să îi dai un răspuns valid, încearcă să te pui mai întâi în papucii lui. El are nevoie de un răspuns empatic, aşadar, nu un sfat din fotoliul tău.
  3. Când nu sunt coapte. Când omul spune « Nu văd nicio soluţie », cum crezi că i se va părea un răspuns rapid de tipul « Ar fi câteva soluţii… »? Tu cum te-ai simti daca vine cineva şi iti spune, în câteva minute, că problema cu care te-ai chinuit zile în şir are nu una, ci mai multe solutii cunoscute? Aşa că ajută omul să-şi lărgească perspectiva şi  fii alături de el până când sfatul e copt. Şi nu va mai fi nevoie să-l oferi tu. Cade singur în mintea celuilalt. Doar când e copt.

Să tragem la sorţi preşedintele republicii


Ce ziceti de asta?

Contra republicii minciunii: Regatul României

Aproape toţi criticii monarhiei constituţionale aduc ca argument că nu e democratic să nu aibă şansa orice cetăţean să ajungă în fruntea statului.

Perfect. Propun atunci să alegem preşedintele prin tragere la sorţi. Nu e nicio glumă: dacă tot aducem vorba despre democratie, atunci de ce să nu adoptăm modelul atenian? La Atena, conducătorii erau aleşi prin tragere la sorţi dintre toţi cetăţenii onorabili.

Cum? E mai bine să organizăm alegeri prezidenţiale? Ia să vedem ce fel de selecţie asigură alegerile: oameni de partid, oameni de paie, oameni corupti, oameni cu coate ascutite şi coloana flexibilă. Si lista « calităţilor » poate continua.

Care e şansa ca din acest proces de selecţie negativă să rezulte un presedinte moderator, impartial, respectuos faţă de legile şi instituţiile ţării? Aproape nulă. Şi sigur mai mică decât probabilitatea de a găsi o asemenea persoană prin tragere la sorţi.

Ce ziceţi? Facem o loterie a presedintilor? Sau…

Voir l’article original 12 mots de plus

Cadouri toxice


Daca iti spune « Nu am nimic de ascuns, ai aici parolele de la laptop, telefon, e-mail si toate parolele pe care le mai tin minte », refuza-l din capul locului, fara sa ceri timp de gandire. Asta iti va crea mari probleme, dar mai bine sa le infrunti acum decat mai tarziu. « Sa stii ca nu ti-as fi cerut sa faci acelasi lucru. Nu sunt un tip gelos si am totala incredere in tine. » Poate crezi ca raspunsul potrivit ar fi « Si eu am deplina incredere in tine, asa ca nu am nevoie de nicio parola ». Nu la continuarea asta ma gandeam cand te-am sfatuit sa refuzi darul otravit al cheilor de acces.

………………………………………………………………………………..continuarea pe Ralix.ro (aici)

Depresia înseamnă slăbiciune?


E una dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în atelierul de educatie pentru sanatate numit “Recunoaste depresia si fii o parte a solutiei” (primul anunţ l-am postat aici)

În prima întâlnire, care va avea loc sâmbătă, 19 iulie, vom prezenta simptomele tipice pentru depresie şi modul în care se poate pune un diagnostic adecvat. Vom discuta pe larg despre deosebirea dintre tristetea normală si depresie, dintre oboseala normală si cea patologica, despre legatura dintre tulburarile de somn si de apetit şi depresie. Si, desigur, vom încerca să răspundem întrebărilor dumneavoastră, atelierul fiind structurat astfel încât să permită un grad înalt de interactivitate.

Vă puteţi înscrie trimiţând un e-mail la adresa contact@bellanima.ro pâna la data de 15 iulie. Vă aştept cu plăcere!

Mâine (2)


Un punct fix din trecut… Va exista oare acel punct fix din trecut? Stau in sala de aşteptare, dincolo de punctul de frontieră. Frontiera care ar trebui sa însemne azi, dar e întotdeauna ieri sau mâine. Sala de aşteptare în care stau azi e mâinele de ieri. E ceva impregnat cu mirosul zilei de ieri purtându-şi hainele de mâine. Uneori îmi amintesc mirosul, alteori nu. Când nu-ţi aminteşti mirosul, nu poţi lua urma trecutului…

Un punct fix din trecut… Aş fi putut fi pe aeroportul din Bloemfontein. Asigurările Fredericăi despre decolarea pe Lowfish nu rezistaseră probei timpului. Nu fusese, într-adevăr, nicio problemă legată de combustibil: vedeam pe fereastră cum evacuau mereu kerosenul, din care aveam din ce in ce mai mult. Kerosenul se scurgea în direcţia mâine, ceea ce înseamnă că avionul mergea cu vântul de ieri în faţă. Un fulger căzu drept spre pământ. Vântul se opri. Şi am simţit mirosul de portocale. Statul Liber Orange. Balonul cobora încet în mijlocul câmpiei diamantelor.