Admiraţii (11): Rugăcinea ca act de libertate


Radu, Ilie, Ecaterina, Elena. Spun numele în gând şi aprind lumânarea. Las un timp (cât să ajungă toţi în mintea mea) şi îmi fac semnul crucii.

Cam aşa se ruga si bunicul Radu în fiecare seară: în tăcere, în picioare, sub icoana Botezului Domnului prinsă deasupra uşii. Bunica Olga (Ecaterina) venea putin mai târziu, după ce termina ultimele treburi ale zilei. Lumina era deja stinsă, dar o puteam zări uneori la lumina lunii: îngenunchea sub aceeaşi icoană şi se ruga în şoaptă. Desluşeam unele cuvinte şi îmi dădeam seama că era vorba de griji personale pentru care cerea ajutor. De alfel, cred că şi tataie tot asemenea rugi spunea în gând, pentru că Tatăl Nostru îl spuneau împreună cu noi în faţa unei icoane a Naşterii.

Pomenirea numelor o fac in felul bunicii Elena atunci când pregătea colacii pentru împărţit: întâi convocarea tuturor membrilor unei familii rostind un sir de nume, apoi cateva vorbe schimbate cu fiecare (eu zic vorbele în gând, ea le spunea cu glasul de zi cu zi, ca si cum toti acei oameni erau de faţă). Pe bunica Elena nu mi-o amintesc rugându-se în faţa unei icoane (desi sunt sigur ca am văzut-o făcând asta de multe ori ) pentru ca mi-a rămas întipărita în minte imaginea ei când îsi ridica ochii către cer pentru o invocare scurtă si precisă, spusă firesc, de parcă Dumnezeu era chiar putin mai aproape decât Miţa Radii, vecina din spatele bucătăriei de vară. Si azi am impresia că la Arcesti cerul e mai aproape de pământ.

Bunicul Ilie era cântăreţ bisericesc. Destul de straniu, nu cred ca l-am văzut vreodată rugându-se. Dar poate şi mai straniu e ca tocmai el s-a aflat la originea redescoperirii de catre mine a rugăciunii ca eliberare. In copilarie l-am auzit de cateva ori cantand in biserica si mi se parea ca era apreciat (chiar am auzit de cateva ori niste femei spunand ca a cantat foarte frumos). Dar asta nu a insemnat mare lucru pentru mine atunci. Multi ani mai tarziu, la moartea bunicului Radu a cântat in biserica si bunicul Ilie. Si atunci am plans.  Linistit, fara nod in gat, lacrimile veneau usor si, brusc, moartea nu mai parea un zid.

S-a deschis atunci o fereastră care nu s-a mai inchis vreodata. O lume a libertatii gandului, emotiei, faptei. In care poti fi mândru stiind ca ai de dat socoteala numai unei autoritati aflate dincolo de vremelnicii, in care poti sa-ti lasi grijile sub o icoana a sperantei, in care stii ca oamenii si faptele lor bune nu se pierd si in care lumina din om nu se stinge niciodata, oricat de mult ar fi coplesit omul de neputinte.

O lume ca flacăra unei lumânari.

5 réflexions sur “Admiraţii (11): Rugăcinea ca act de libertate

  1. Ar fi prea frumos ca memoria retroaciva sa functioneze de la primul zambet al copilului.!?Asa ai putea revedea serile cand la culcare bunicile va inchinau ca sa aveti somn linistit,sau cand va duceau de mana la impartasanie,ori cu cata gingasie va faceau baia din fiecare seara masand usor trupsorul vostru si cate alte lucruri minunate s-au petrecut in casele bunicilor,spre bucuria copiilor.

  2. Am citit intr-un interviu al d-lui professor Aurel Romila ca: « – S-a dovedit deja în urma unor experienţe şi teze fă­cute la Voila şi la Piteşti, ca să vorbim numai de ţara noastră, că mersul la liturghie, spunerea unor rugăciuni în momentele de criză, îi linişteşte enorm de mult pe pacienţi, îi face mai cooperanţi, iar trata­men­tul medicamentos dă rezultate mai bune. Cre­dinţa e de foarte mare ajutor. De fiecare dată când simt un pic de deschidere la pacienţii mei necre­dincioşi, le propun pariul lui Pascal: dacă tu crezi şi Dumnezeu nu există, nu pierzi nimic. Dar dacă crezi şi există, câştigi totul! Dincolo de asta, însă, psihiatrii trebuie să fie foarte atenţi când vine vorba de excesul de religiozitate, fiindcă poate fi simptomul unui dezechilibru psihic ».
    Incerc sa inteleg cat de mult poate ajuta rugaciunea in psihoterapie?

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion / Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion / Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion / Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion / Changer )

Connexion à %s