Migrena si tulburarile depresive

Doamna M. A. 45 de ani a avut a avut un an greu. I-au murit mama si un frate. De cateva saptamani este deprimata, nu are chef de nimic, ii este foarte greu sa se concentreze (din aceasta cauza a avut unele probleme si la serviciu), este obosita. In timpul interviului mai spune ca de ani de zile doarme 4-5 ore pe noapte si ca are dureri de cap (cu caracter migrenos) aproape in fiecare luna; spune ca a ajuns sa accepte ca nu e nimic de facut in legatura cu durerile de cap, iar la faptul ca doarme doar 4 ore pe noapte nu i se mai pare o problema, din moment ce a avut si perioade foarte bune si tot 4 ore dormea. Dupa un tratament cu un antidepresiv (fluoxetina) simptomele depresive au disparut, dar, in mod remarcabil, au disparut si durerile de cap.

Domnului L.E., 41 de ani, agent de vanzari, i-a fost recomandat un consult psihiatric de catre medicul de familie. Domnul L.E. a incercat numeroase analgezice pentru a calma durerile de cap de tip migrenos; medicul de familie i-a recomandat sumatriptan, care este eficient in combaterea crizei, dar in ultima perioada durerile apar aproape in fiecare dimineata; L.E. a observat, de asemenea, ca in ultimele luni a devenit foarte irascibil, „ca un arc”. A urmat un tratament cu antidepresivul sertralina timp de doua luni, durerile disparand complet dupa o luna de tratament. A intrerupt din proprie initiativa tratamentul (i se recomandase sa continue pentru 4-5 luni). Starea buna a persistat si dupa intreruperea prematura a tratamentului, dar durerile au reaparut dupa 3 luni.

Exemplele de mai sus arata un aspect  adesea neglijat in educatia si tratamentul pacientilor cu migrena: legatura dintre migrena si depresie. Sunt doua tulburari care pot surveni independent, dar care adesea apar impreuna sau se intaresc reciproc. Antidepresivele care au fost eficiente in cele doua cazuri prezentate  fac parte din clasa inhibitorilor recaptarii serotoninei (adica, in final, vor creste disponibilul de serotonina, o substanta implicata in reglarea dispozitiei si a somnului); medicamentele  din clasa triptanilor (eficiente in tratamentul migrenelor) actioneaza tot asupra serotoninei. Se poate deci presupune rezonabil ca exista o perturbare initiala a reglarii serotoninei care se manifesta apoi ca migrena, depresie sau ambele, in functie si de alte vulnerabilitati individuale.

Atunci cand o multime de tratamente pentru durerile de cap esueaza, se intampla inca destul de des ca medicul sa-i spuna pacientului ca „durerile sunt doar in capul tau” (umor involuntar!); pacientul, descurajat sau indignat de faptul ca i se neaga realitatea suferintei, va considera inadecvata recomandarea de a consulta un psihiatru (vazut ca un medic de boli „inchipuite”). Va prefera sa se  resemneze (ca in cazul doamnei M. A.), sau sa caute ani de zile un remediu mai eficace (cazul domnului L.E.).

 Asa cun am spus deja, migrena nu este un simplu simptom de depresie, dar pare sa creasca dintr-o radacina comuna. Daca luam in considerare aceasta ipoteza, atunci unele dintre tratamentele folosite actualmente pentru prevenirea crizelor ar trebui reevaluate (de exemplu, betablocantele). De asemenea, la fiecare pacient cu migrena ar trebui tratata depresia concomitenta, atunci cand exista. In final, e foarte posibil sa ajungem la concluzia ca orice tratament preventiv trebuie sa includa managementul stresului, stresul fiind cel mai comun perturbator al sistemului serotoninei.

 Multe dintre persoanele suferind de migrena descriu aparitia predominant matinala a crizelor; la acest grup de pacienti, coexistenta unui sindrom depresiv este mult mai probabila. Altii au identificat ca declansatori ai durerilor migrenoase substante stimulante precum cafeaua sau ciocolata; atentie! s-ar putea sa nu fie vorba de ultima ingestie a acestor substante, ci de stilul de consum excesiv sau compulsiv care a tensionat la maxim sistemul adrenalina – serotonina.

Iata cativa dintre posibilii factorii declansatori ai migrenelor care au o legatura dovedita cu mecanismele fiziologice ale reactiei de stres si cu sistemul serotoninei:

  • substante psihoactive: excesul de cafea, excesul de alcool
  • exces de dulciuri concentrate, ciocolata ( produc variatii mari ale glicemiei si, ca o consecinta a acestor variatii, dereglari ale sistemului hormonilor de stres)
  • perturbarea sistematica a somnului
  • oboseala vizuala (una dintre cauzele frecvente – lucrul+jocul la calculator)
  • poluarea sonora
  • excesele alimentare (legatura neurochimica dindre sistemul digestic si creier  este foarte stransa)

Dar factorii declansatori nu sunt decat picatura care umple paharul. Esential este sa oferim organismului posibilitatea de a mentine un nivel de serotonina adecvat. In ultima instanta, calitatea somnului este un bun indicator al functionarii bune a sistemului serotoninei. Insa un somn bun este doar o consecinta a unei zile in care am reusit sa mentin un echilibru acceptabil intre activitate si relaxare si un bun raport intre efortul depus si satisfactia obtinuta.

Migrena este o boala care poate fi tratata. Exista tratamente medicamentoase eficiente de intreruprere a crizelor migrenoase; nu cred ca exista tratamente preventive eficiente care sa nu includa masuri de identificare si management a factorilor de stres implicati; migrena nu e niciodata un fulger pe cerul senin.

Laisser un commentaire

Entrez vos coordonnées ci-dessous ou cliquez sur une icône pour vous connecter:

Logo WordPress.com

Vous commentez à l'aide de votre compte WordPress.com. Déconnexion /  Changer )

Photo Google+

Vous commentez à l'aide de votre compte Google+. Déconnexion /  Changer )

Image Twitter

Vous commentez à l'aide de votre compte Twitter. Déconnexion /  Changer )

Photo Facebook

Vous commentez à l'aide de votre compte Facebook. Déconnexion /  Changer )

Connexion à %s