Sisif avea o sarcină clară


Nu si noi. La sfârsit de luna, de trimestru, de semestru, trebuie sa demonstram ca nu facem degeaba umbra pamantului punand toate faptele vietii noastre in tabele. Daca nu apare in casuta corecta, fapta respectiva nu exista. Daca nu are atasat codul corect, ora de lucru respectiva nu exista. Daca faci ceva care nu e prevazut in tabel, in tot acel timp nu existi. Si vin tabele noi la fiecare doua saptamani. Cu instructiuni de completare care sa usureze munca. Pentru fiecare rand din tabel trebuie sa citesti doua randuri de instructiuni, revizuite si adaugite la fiecare doua sapatamani.

Am zis de Sisif pentru ca eram cu Camus in cap inca de la metrou unde am auzit in treacat « era 3-0 inca in minutul 24 ». Eu ma gandeam in momentul ala la filmul lui Fassbinder pe care vi l-am propus sambata si care se termina cu « S-a terminat!!! Germania este campioana mondială ». E vorba de celebra finala din 1954, de la Berna, Ungaria – Germania. Atunci Ungaria avea 2-0 dupa primele 8 minute! Legatura dintre Ungaria lui Puskas si Albert Camus am facut-o intr-un alt articol.

Asta a fost prima intalnire cu Camus pe ziua de azi. A doua a fost legata de celebra fraza pe care i s-a atribuit:«S’il faut choisir entre la justice et ma mère, je choisis ma mère» (de fapt, fraza completa era:«En ce moment, on lance des bombes dans les tramways d’Alger. Ma mère peut se trouver dans un de ces tramways. Si c’est cela la justice, je préfère ma mère»).  Carolina F a gasit o formula frumoasa de iesire din acest tip de dilema: « Prietenia adevarului este buna, un prieten adevarat si mai bun » (in latina, pe blogul Imaginaria latina dicta).

A treia oara m-am gandit sa conversez cu algerianul pe marginea unei fraze pe care chiar a scris-o: « trebuie sa alegi: sa traiesti sau sa povestesti ». A rezultat o poveste despre bunica Olga pe care o puteti citi la Admiratii. Tot acolo am scris despre generozitate si imi dau seama ca si articolul Nu-ti poate nimeni lua puterea de a da s-ar potrivi cu epitaful lui Camus:

Je comprends ici ce

qu’on appelle gloire

le droit d’aimer sans

mesure

Miel Windsor cu legume


Rândul I, de la stânga la dreapta: MSI Împăratul  Japoniei, MS Regina Ţărilor de Jos, MS Regina Danemarcei, MS Regele Elenilor, MS Regele României, MS Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, MS Regele  Bulgarilor, MS Sultanul  Bruneiului, MS Regele Suediei, MS Regele Swazilandului, AS  Prinţul de Liechtenstein. Rândul II, de la stânga la dreapta: ASS Prinţul de Monaco, ASR Marele Duce de Luxemburg, MS Regele Regatului Lesotho, MS Regele  Belgienilor, MS Regele Norvegiei, AS Emirul Qatarului, MS Regeleof Iordaniei, MS Regele Bahrainului, MS Regele Ales al Malaysiei. Rândul III, de la stânga la dreapta: AS Emirul Kuwaitului, AS Prinţul Moştenitor din Abu Dhabi, ASR Prinţul Moştenitor al Iugoslaviei, MS Regele Regatului Tonga, ASR Prinţul Moştenitor al Thailandei, ASR Prinţesa Lalla Meryem (sora mai mare a Regelui Marocului), ASR Mohammed bin Nawaf bin Abdulaziz Al Saud.

Regele Mihai a participat la ceremoniile care marcheaza Jubileul de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii si Irlandei de Nord. Regele Mihai a stat în dreapta sarbatoritei, verisoara sa de gradul al III-lea.

E singurul din fotografie care a stat in dreapta reginei si intr-o fotografie din 1947, la nunta acesteia. In stânga se afla chiar tatal miresei, Regele George al VI-lea.

La prânzul oferit de Regină, felul principal a fost miel Windsor cu legume. Ducele si Ducesa de Cambridge (Wiliam si Kate) au acompaniat-o pe Regină in roluri de amfitrioni. Printul de Wales a oferit in aceeasi seara un banchet la care felul final a fost budinca Eton cu rubarbă.

Basarabia – 200 de ani de singuratate


Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă vernisajul expoziţiei

„Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere”,

Joi 17 mai 2012, ora 13:00, la sediul său din Calea Victoriei 12.

Expoziţia, ce comemorează două sute de ani de la anexarea jumătăţii estice a vechiului Principat al Moldovei de către Imperiul Rus, este realizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii iunie 2012.

O versiune a acestei expoziţii va fi vernisată şi la Chişinău şi în mai multe centre din Republica Moldova.

O excelenta expunere a istoriei frontierelor Moldovei in ultimii 600 de ani gasiti aici