Cuvinte RUPTE: Revolutie


RUPTE e un acronim pentru răsturnate, uzate, părăsite, trădate, expulzate. Rupte de sensul lor originar.

Revolutio insemna in latina « intoarcerere in punctul initial ».

Revolutia engleza condusa de Oliver Cromwell a avut ca obiectiv revenirea la « puritatea » initiala a credintei. A fost atat de sangeroasa incat englezii n-au mai vrut sa auda vreodata de utopii revolutionare.

Revolutia franceza a vrut sa readuca fraternitatea, libertatea si egalitatea pe care le credea a fi drepturi naturale ale oamenilor, confiscate de nobili. A adus teroare de stat si glorificarea violentei. Multi francezi nu s-au vindecat nici azi de mistica revolutiei.

Revolutia bolsevica a declarat ca vrea revenirea la un presupus comunism de dinainte de societatea impartita in clase. A adus un secol de ideologii totalitare.

Revolutiile nu privesc spre viitor, ci proiecteaza un fals trecut intr-un viitor care nu vine, asa cum spune teoria, in mod necesar. Trebuie nascut cu forcepsul. Daca nu moare in aceasta nastere violenta, viitorul ramane cu un retard sever.

Flori, fete, filme si povesti (6)


Aliénor d' Aquitaine, la reine médiévale qui a encouragé la lecture et les arts1. – 2. In tabloul alaturat este reprezentata ca regina a Angliei. Dar a fost mai inainte regina a Frantei, sotia lui Ludovic al VII-lea, primul din spita Capetienilor care a ales ca semn regal floarea de crin. Se numea Cealalta Aenor, pentru a fi, in acelasi timp, deosebita si legata de  mama sa, Aenor.  Si-a insotit primul barbat in Cruciada a II-a si a fost inspiratoarea fiului sau pentru plecarea in a treia. Pe vestmantul sau mai apare o floare care se cheama in limba ei materna, iniesta (asemanarea cu numele unui jucator de la FC Barcelona nu e intamplatoare).

3. Filmul nu este Becket, cu Richard Burton, Peter O’Toole (desi are legatura cu al doilea sot al doamnei despre care am vorbit), ci Leul in iarna, cu Peter O’Toole si Katharine Hepburn (dupa o piesa de James Goldman care a fost jucata si la Teatrul National din Bucuresti, intr-o versiune tradusa si adaptata de Petre Bokor – o puteti vedea aici si aici).faun

4. Cum se numeste cartea? Supranumele celor patru eroi principali sunt cel Măreţ, cea Blândă, cel Drept, cea Vitează.

Sf. Gheorghe


La Multi Ani!

Cu drag,

pentru Gheorghe, Gherghina, Georgeta, George, Georgiana, Iorgu, György…

pentru Barcelona si Catalonia …steaguri

pentru Anglia si Georgia…

pentru Portugalia si Grecia …

pentru Moscova, Genova si Giurgiu…

pentru Botosani, Hârlău, Băilesti, Drobeta – Turnu Severin si Timisoara…

Pastel visat


Opt  ierni trecut-au caii-n jos pe Nipru,
Gutui s-au mai făcut de sapte ori,
Vreo sase primăveri n-am mers pe nori,
Cinci veri mult prea departe-am stat de Ebru,
De patru toamne-n vis mă plimb pe Ring în zori,
Trei viscole le-am pus în vin de Cipru,
Doi trubaduri cu al Proventei timbru
Lui Austen Jane se-ntrec sa-i dea fiori
Cântandu-i un laïs  lânga cismea,
În mintea-mi ce-n nisipul cald dormea.

Cartea săptămânii (XVI)


Citindu-l pe Turgheniev pune in scena 4 lumi, mergand in perechi.

Prima pereche: o lume traditionala aflata la crepuscul – Irlanda anilor ’50 – si o lume deja moarta ca lume – Rusia anilor ’50 a secolului XIX –  dar pastrata vie ca hiperlume in lecturi din Turgheniev.

A doua pereche: lumea « normala » si lumea azilului psihiatric.

Nu o sa va dezvalui nimic din trama epica, lirica si ideologica a romanului lui William Trevor. E prea bine tesut ca sa va stric placerea de a descoperi, cu surprize la fiecare pas, subtilitatile, muzica si frumusetea povestii.

Va pot spune insa ce scrieri ale lui Turgheniev puteti citi inainte, pentru a gusta mai deplin referintele, frugale, de altfel, din romanul scriitorului irlandez. Am identificat trei romane citate: Pervaia liubov (Prima iubire, 1860), Nakanune (În ajun, 1860), Otțî i Deti (Părinți si copii, 1862).

Cartea săptămânii (VI)


Însemnările secrete ale lui Descartes, de Amir D. Aczel

O scurtă descriere a cărtii – aici

Ce mi-a placut mie:

  • că autorul (un matematician) stie să povestească
  • că autorul (un matematician) stie să explice
  • că am fost incitat la o reflectie asupra infinitului si rationalitătii
  • că am inteles cateva lucruri în plus despre modul în care dualismul cartezian ne influentează încă gândirea asupra gândirii
  • că autorul (un matematician) a reusit să transforme un personaj arid din mintea mea într-unul viu si foarte actual.

75 de ani de când reprezintă România


« Joi, 8 noiembrie, in ziua Sfintilor Mihail si Gavriil, Familia Regala a Romaniei va participa la un serviciu religios in Capela Regala Savoy, sediul Ordinului Regal Victorian. Ceremonia va avea loc in onoarea Regelui Mihai si va fi condusa de capelanul Reginei Elisabeta II si capelan al Ordinului, reverendul profesor Galloway. Evenimentul este ocazionat de implinirea a 75 de ani de cand Majestatea Sa a primit Ordinul Regal Victorian, in grad de Mare Cruce. Cu aceasta ocazie, Majestatea Sa devine primul suveran strain al carui blazon este asezat in capela Ordinului. » (Comunicatul integral, pe blogul România, altfel. Un blog de Principele Radu al României)

Regele Mihai a reprezentat România, in 1937, la ceremoniile incoronarii Regelui George al VI-lea al Marii Britanii, producand, la 16 ani, o puternica impresie in randul celor prezenti (ecourile pozitive le consemneaza Regina Maria in insemnarile sale).

La Multi Ani, Majestate!

Nimic nou sub soare


Cand Umberto Eco lansa, cu mare succes, conceptul de « operă deschisă » (Opera aperta, 1962), trecusera deja mai mult de opt secole din ziua in care Marie, zisa  « de France », îi scria protectorului sau, Henric al II-lea Plantagenet, Duce al Normandiei si Rege al Angliei, in prologul culegerii ei de poeme epice muzicale (lais):


Eco defineste astfel opera deschisa:

« […] autorul oferă interpretului o operă de terminat. El ignoră in ce fel anume aceasta se va realiza, dar stie că va rămane opera sa; la capătul dialogului interpretativ, se va concretiza o formă organizată de un altul, dar o formă al cărei autor rămâne tot el. Rolul său constă în a propune possibilităti deja rationale, orientate si dotate cu anumite exigente organice care le determină dezvoltarea ulterioară. »

Mie mi se pare ca Marie spune acelasi lucru, doar ca mult mai frumos.

In plus, are constiinta clara ca nu spune o noutate, ci face o trimitere care sare in ochi (si rasuna in rime in urechi), la Priscian – un autor care facuse cu sapte secole inainte de timpul Mariei o exemplificase ce inseamna opera deschisa dedicand o scriere ampla primelor 12 (!) versuri din Eneida, scrisa de Virgiliu cu alte cinci secole inainte.

Eco poate fi pus printre redescoperitorii operei deschise. Si ar fi fost bine sa aiba si mai mult succes; poate atunci am fi auzit mai rar prin orele de literatura teribila intrebare « Ce a vrut sa spuna autorul? » Iar sumarul teoriei in versuri de Marie de France acompaniate la harpa (asa cum se obisnuia la curtea Plantagenetilor) cred ca ar prinde chiar si la clasa a cincea.