Românismul – un produs aromânesc


Aţi auzit de Dosoftei, autorul Psaltirii în versuri românesti? Era de origine aromână. Dar de Andrei Şaguna, cel care a reînfiintat mitropolia ortodoxa a Transilvaniei si care a fost primul presedinte al ASTREI (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), stiti ca a fost aromân? Ca si Goga, ca si Şt. O. Iosif, ca sa pomenesc doar doi dintre acei ardeleni care au crezut toata viata ca soarele răsare de la Bucuresti.

Nu de la daci ni se trage mândria de a fi români. Romanitatea balcanica a fost depozitarul neîntrerupt al limbii si constiintei de neam a ceea ce avea sa fie natiunea română. Natiunea română modernă este foarte mult datoare succesului diasporei aromâne din secolele XVIII – XIX (pentru mine a fost foarte convingator in acest sens eseul domnului Neagu Djuvara din volumul colectiv Aromânii – istorie, limbă, destin; întregul volum este, de altfel, o lectură pasionantă!)

Mândria de a fi român (roman) e un produs brevetat de aromâni si scos pe piata mondiala la sfarsitul secolului al XVIII-lea; unii dintre ei au folosit ideea originii « nobile » latine pentru a se integra social intr-un imperiu care se numea incă, oficial (pana la 1806), Sfântul Imperiu Roman de Natiune Germană, altii pentru a trezi ideea nationala in teritoriile care urmau sa fie căminul national românesc. Herbert von Karajan este descendentul foarte german al unei familii macedoromâne din prima categorie, Emanuil Gojdu a fost marele mecena aromân al unei elite intelectuale românesti care va da substantă statului national: un Victor Babeș sau un Traian Vuia, de pildă, au fost bursieri ai Fundatiei Gojdu.

24 de zile in Balcani (21): Mostar


Podul Vechi (Stari Most) din Mostar e un simbol al reconcilierii şi reconstrucţiei în Bosnia şi Herţegovina, după un război civil devastator. Podul a fost distrus de artileria croată în 1993 şi reconstruit în 2004., fiind inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Pozele pe care le văzusem înainte caută unghiuri care să sublinieze un soi de măreţie. Mie mi se pare că privirea de aproape dezvăluie invitaţia la o convivialitate cordială şi serenă. DSCF1923DSCF1921

24 de zile in Balcani (21): 3 graniţe în 2 ore


DSCF1914Dimineaţa am stat si am cugetat în grădină. Roşiile si ceapa stăteau exact ca in gradina de la Piatra, iar bolta de viţă şi florile îmi aminteau de Arceşti. În atmosfera astfel creată, chiar si Dubrovnikul de pe dealuri îmi pare că seamănă puţin cu Slatina. Balcanitatea ajunge  din plin şi aici. O balcanitate solară, vitală şi în acelaşi timp contemplativă.

A fost ziua frontierelor. Graniţele create la tot pasul de acel incredibil război de 10 ani din fosta Iugoslavie de la sfârşitul secolului XX.

Am mers de-a lungul coastei adriatice vreo oră si am trecut în Bosnia si Herţegovina, în zona Neum. După 5 minute părăseam teritoriul bosniac şi reintram în Croaţia. Zona Neum, unica ieşire la mare a statului bosniac, are o deschidere de doar 4,5 km, separând regiunea Dubrovnik de restul Croaţiei. După încă o jumatate de oră intram din nou în Bosnia şi Herţegovina şi ne îndreptam spre Mostar.

24 de zile in Balcani (18): Incredibilul Dubrovnik


DSCF1880Am ezitat în privinţa Dubrovnikului atunci când am facut planul de vacanţă. De fapt, nici nu a figurat în primele două versiuni. Mi se părea că imaginile de prezentare sunt prea aranjate, iar preţurile sunt piperate. Până la urmă a intrat în program mai mult pentru ca era convenabil plasat pe harta călătoriei şi pentru că urma să ajungem acolo in zilele în care e cel mai bun raport între starea vremii şi preţuri.

DSCF1869Am ajuns uşor la locul de cazare şi am ieşit să caut un bancomat. Mai era vreo jumatate de oră până să apună soarele. Era duminică,  nu ştiam deloc oraşul, harta pe care o aveam era destul de sumară, aşa că m-am hotărât să o iau spre oraşul vechi, drumul într-acolo fiind cel mai bine marcat. Am dat de primul bancomat după un sfert de oră; la picioarele mele se afla un indicator are arăta că mai am 1,2 km până la Stari Grad. Ceva mă oprea să merg mai departe (probabil că nu voiam să fiu dezamăgit, cu o zi mai devreme, de diferenta dintre realitate şi vederile retuşate), dar era şi ceva care mă trăgea în aceeaşi direcţie cu din ce în ce mai mulţi oameni, vorbăreţi sau tăcuţi, tineri sau grizonaţi, romantici sau meticuloşi.

Şi am ajuns. Şi a fost o întâlnire cu un Dubrovnik pe care până nu îl vezi, nu îl crezi. Vederile îmi sugerau « drăguţ », dar zidurile, văzute în grosimea lor şi de sub umbra lor prelungă, spun o altă poveste. Una tulburătoare. Alte cuvinte nu mai vin. Soarele e pe jumătate în apă.

24 de zile in Balcani (18): Pe urmele lui James Bond


DSCF1859A fost ziua Golfului Kotor. Nu am avut cum să luăm pulsul locului. Am putut doar să mergem ceva mai încet şi să admirăm peisajul. Realmente fabulos. Îl puteţi vedea în antepenultimul film cu James Bond (Casino Royale, 2006 – mai sus e o fotogramă din acest film). În loc de o poză cu Agentul 007 am pus o poză cu mine la Herceg-Novi, în prima zi de septembrie.

LIEBSTER AWARD


Am primit aceasta nominalizare de la Lucy Visinescu. Ii multumesc.

2premio-l (1)

Regulile concursului:

1.Numeste si multumeste persoanei/blogului care ti-a acordat premiul.
2.Scrie unsprezece lucruri despre tine.
3.Raspunde la intrebarile adresate si formuleaza  noi intrebari pentru nominalizati.
4.Nominalizeaza noua bloguri pe care la admiri si au mai putin de doua sute de urmaritori.
5.Anunta nominalizarea pe paginile fiecarui blog

Raspunsurile mele la cele 11 intrebari puse de Lucy:

  1. Ce-ti place cel mai mult la tine? Lenea creatoare.
  2. Ce iti place sa faci? Sa ascult.
  3. Care este  melodia/cartea preferata? Simfonia a IIIa de Brahms / Anna Karenina
  4. Cum iti doresti sa arate viata ta peste zece ani? Ca in urma cu 20 de ani.
  5. Vacanta ideala? Primavara la Barcelona, vara in Gran Canaria, toamna in arondismentul 10 al Parisului, iarna la Predeal.
  6. Ce tolerezi cel mai putin? Ura.
  7. Ce admiri cel mai mult la o persoana? Capacitatea de a admira.
  8. Cum definesti fericirea? Tot ce nu e nefericire.
  9. Care este filmul preferat? Cyrano de Bergerac (1990)
  10. Care este modelul tau personal? In viata publica, Majestatea Sa Regele Mihai; in meserie, Domnul Profesor Constantin Oancea; in familie, tatal meu.
  11. Cand ai fost ultima oara la stomatolog? Acum ceva mai mult de un an, cred.

Nominalizarile mele sunt:

  1. http://blogaradean.wordpress.com/
  2. http://tudorvisanmiu.wordpress.com/
  3. http://sagy.wordpress.com/
  4. http://www.mihalca.ro/
  5. http://comentatoramator.wordpress.com/
  6. http://g1b2i3.wordpress.com/
  7. http://filofteia.blogspot.ro/
  8. http://calatoriifestinalente.wordpress.com/
  9. http://anomismi.wordpress.com/

Intrebarile mele pentru nominalizati:

  1. Despre ce nu ati avea curaj sa scrieti pe blog?
  2. Câti prieteni aveti?
  3. Care e personajul literar preferat?
  4. Ce ati fi dorit sa inventati?
  5. Ce ati alege: tinerete fara batranete sau viata fara de moarte?
  6. Din care dintre calitatile personale ati da si altora?
  7. Numiti 5 oameni frumosi.
  8. Care e filmul preferat?
  9. Inventati un cuvant pe care sa il daruiti limbii române.
  10. Cum deosebiti binele de rau?
  11. Care e specia vegetala de care sunteti atasat?

Destinul Moldovei central-europene


La 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, Iancu Flondor citea in fata Congresului General al Bucovinei declaratia de unire  « necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”. Vecia a durat mai putin de un sfert de veac, iar hotarele s-au mai schimbat de 7 ori de atunci pana azi.

Am deschis din nou azi o carte despre care am mai scris pe blog  – Die Landschaft Bukowina, de Kurt Scharr. Am un sentiment special fata ce aceasta carte pentru ca mi-a fost daruita de Profesorul Heinz Katschnig, psihiatru, iubitor de limbi romanice (inclusiv româna – m-a incurcat adesea cu intrebari foarte pertinente de gramatica!) si amator de istorie (sa-l fi vazut in gara la Suceava, intreband despre lucruri despre care nici localnicii nu mai stiau!).

Die Landschaft Bukowina prezinta cu o frumoasa precizie nasterea, cresterea si descresterea unei regiuni europene. Reproduc o ilustratie cu stemele orasului Cernăuţi, un concentrat heraldic al acestei istorii dramatice.

Figura 53. Stemele orașului Cernăuți. a: 1777-1918 austriacă, b: 1918-1940/1941-1944 română, c:1940 -1941/1945-1991 sovietică, d: ucraineană din 1991. Similaritatea între stema austriaca și varianta ucraineană este evidentă, în timp ce în perioada românească  zimbrul înlocuiește vulturul bicefal. Sovieticii s-au inspirat in mod evident de la porțile fostei reședințe arhiepiscopale (sic!) .