Scena balconului nu e romantică


Dragostea romantică a fost inventată târziu în istoria erotică a umanităţii. Mai precis, chiar in epoca artei si literaturii numite romantice. Lui Romeo nu i-ar fi trecut prin cap să o invite pe Julieta la o cină romantică. Nici măcar la un picnic. Sau poate credeţi ca veţi găsi în textul lui Shakespeare vreo vagă aluzie la un week-end romantic la Lacul Garda (la două ore de mers cu caleaşca de Verona!)? Nici gând!

… articolul complet pe Ralix.ro (aici)

LIEBSTER AWARD


Am primit aceasta nominalizare de la Lucy Visinescu. Ii multumesc.

2premio-l (1)

Regulile concursului:

1.Numeste si multumeste persoanei/blogului care ti-a acordat premiul.
2.Scrie unsprezece lucruri despre tine.
3.Raspunde la intrebarile adresate si formuleaza  noi intrebari pentru nominalizati.
4.Nominalizeaza noua bloguri pe care la admiri si au mai putin de doua sute de urmaritori.
5.Anunta nominalizarea pe paginile fiecarui blog

Raspunsurile mele la cele 11 intrebari puse de Lucy:

  1. Ce-ti place cel mai mult la tine? Lenea creatoare.
  2. Ce iti place sa faci? Sa ascult.
  3. Care este  melodia/cartea preferata? Simfonia a IIIa de Brahms / Anna Karenina
  4. Cum iti doresti sa arate viata ta peste zece ani? Ca in urma cu 20 de ani.
  5. Vacanta ideala? Primavara la Barcelona, vara in Gran Canaria, toamna in arondismentul 10 al Parisului, iarna la Predeal.
  6. Ce tolerezi cel mai putin? Ura.
  7. Ce admiri cel mai mult la o persoana? Capacitatea de a admira.
  8. Cum definesti fericirea? Tot ce nu e nefericire.
  9. Care este filmul preferat? Cyrano de Bergerac (1990)
  10. Care este modelul tau personal? In viata publica, Majestatea Sa Regele Mihai; in meserie, Domnul Profesor Constantin Oancea; in familie, tatal meu.
  11. Cand ai fost ultima oara la stomatolog? Acum ceva mai mult de un an, cred.

Nominalizarile mele sunt:

  1. http://blogaradean.wordpress.com/
  2. http://tudorvisanmiu.wordpress.com/
  3. http://sagy.wordpress.com/
  4. http://www.mihalca.ro/
  5. http://comentatoramator.wordpress.com/
  6. http://g1b2i3.wordpress.com/
  7. http://filofteia.blogspot.ro/
  8. http://calatoriifestinalente.wordpress.com/
  9. http://anomismi.wordpress.com/

Intrebarile mele pentru nominalizati:

  1. Despre ce nu ati avea curaj sa scrieti pe blog?
  2. Câti prieteni aveti?
  3. Care e personajul literar preferat?
  4. Ce ati fi dorit sa inventati?
  5. Ce ati alege: tinerete fara batranete sau viata fara de moarte?
  6. Din care dintre calitatile personale ati da si altora?
  7. Numiti 5 oameni frumosi.
  8. Care e filmul preferat?
  9. Inventati un cuvant pe care sa il daruiti limbii române.
  10. Cum deosebiti binele de rau?
  11. Care e specia vegetala de care sunteti atasat?

Un Dumnezeu colindător


« Hristos Domnul S-a născut într-o călătorie a Maicii Sale şi a dreptului Iosif la Betleem, arătând prin aceasta că Dumnezeu Cel milostiv este călător în lume şi colindător la casa sufletului fiecărui om »

(din Pastorala Arhiepiscopului Bucureştilor la Sărbătoarea Naşterii Domnului)

Barcelona: halucinaţia întoarcerii acasă


„Debarcai într-o zi la Barcelona şi avui impresia halucinantă a unui miracol, ca şi când aş fi fost dintr-o dată  transportat în propria mea patrie – România. »

Am descoperit azi această amintire a lui Mihai Tican – Rumano, călător pasionat şi fabulos povestitor al  trupului şi sufletului Africii. Pe la 11-12 ani citeam şi reciteam fermecat  La vînătoare în Congo; seara, când veneam de la şcoală, i-o povesteam prietenului meu Sandu T.

(De fapt povesteam mult mai mult decât citisem…

Drumul de la şcoală până la blocul lui Sandu dura, în mod normal, chiar şi în pas lent, cel mult 3 minute; de abia începusem povestirea, asa că mergeam, încă 3 minute, până la blocul meu; apoi din nou spre blocul lui şi înapoi la mine la scară şi tot aşa preţ de 30-40 de minute, măsurate de ceasurile noastre Pobeda; ne despărţeam fix la mijlocul drumului, în aşa fel încât să intrăm în casele noastre exact în momentul în care începeau cele 10 minute de desene animate.

… Când  mă apropiam de terminarea povestirii paginilor citite, imaginaţia îmi era atât de stimulată încât nu mă puteam abţine să nu adaug detalii de decor, personaje noi, uneori chiar episoade întregi inventate.)

Africa mi-o imaginez şi azi prin ochii acelui copil de 11-12 ani, brodând pe teme din Mihai Tican – Rumano. Mă bucur, aşadar, că am descoperit că şi eroul meu a simţit Barcelona ca un acasă misterios. Aşa cum am mai scris aici, Barcelona si Lisabona sunt două oraşe de care îmi poate fi dor.

Interesant e că Mihai Tican – Rumano a ajuns prima dată la Barcelona venind de la Lisabona, portul în care a ancorat vaporul care îl aducea de la Cape Town, ultima etapă a primului său periplu african.

Eu am ajuns la Lisabona venind de la Barcelona. În Belem am întalnit umbra lui Pessoa cel venit de la Cape Town şi am simtit echivalenţa perfectă dintre dor si saudade, plimbându-mă duminică dimineaţa între Alcantara Mar şi Turnul Belem. Iar la orele târzii ale amiezii, caboverdienii de pe plaja din Carcavelos îmi redeşteptau reveria Africii. Revenind la Barcelona dinspre Lisabona am regăsit un acasă mitic în penumbra caldă a bisericii Santa Maria del Mar şi în plimbările pe ramble.

Nu îmi doresc să călătoresc în Africa; îmi e suficientă Africa lui Tican Românul, repovestită de mine pe parcursul a sute de kilometri de plimbări între blocurile I1 şi G şi recitită în vacanţe de vară, la umbra unui vişin, urmărind itinerariile pe un atlas rusesc de la 1903, frumos desenat şi caligrafiat, descoperit de mine într-una dintre expediţiile în podul bunicilor.

Îmi doresc să mai hoinaresc pe străzile Lisabonei sau Barcelonei.

Barcelona e oraşul în care au fost publicate toate cărţile scrise în Spania de Michel Tican – Rumano. Spania a fost a doua sa patrie adoptivă. Prima a fost Argentina. Am visat de două ori că eram pe scena de la Colon, în Buenos Aires.