Cuvinte pentru durere


Ce cuvinte pot alina durerea? întreabă Gabi într-un comentariu la Marea Insulă a Câinilor. O să iau cuvântul durere in sensul său integral – ca suferintă fizică si emotională (de altfel, cele doua componente nu sunt separate niciodată) si o să mă refer la cinci tehnici de folosire a cuvintelor pentru calmarea durerii. Ascultaţi mai întâi un exemplu:

Tudor Gheorghe – Of, ce dor, ce chin, ce jale!

1. Substantivizarea durerii, adica transformarea verbelor in substantive: in loc de « ma doare » si de « a durea – durere » pot alege « dor », « chin », « jale ». Durerea devine un obiect partial controlabil – pot, de exemplu sa expulzez « dorul » impreuna cu cu « of » eliberator ; pot, de asemenea, sa asociez imagini cu aceste substantive si aceasta asociere ma conduce la pasul umator,

2. Vizualizarea unor scenarii reconfortante; cromatic, verdele ajuta la relaxare, la calmare (« foaie verde » are si acest rol in cântecul de dor); o poarta, o liziera de padure, o linie a tarmului, un lac sunt modalitati de a sugera lasarea in urma a durerii si intratrea in povestea linistitoare.

3. Muzicalitatea cuvintelor ajuta; daca povestea este evocata de muzica si versuri, cu atat mai bine.

4. Disocierea diferitelor caracteristici ale durerii; folosind mai multe cuvinte pentru descrierea unei dureri (care e intodeauna compusa), fiecare componenta e mai usor de manipulat. De exemplu o pentru o durere pe care o descriu ca intepatura si ca arsura, abordez pe rand « arsura » si « intepatura ».

(In exemplul « Of, ce dor, ce chin, ce jale! », primele doua  versuri  mi se par o ilustrare comprimata genial a punctelor 1,2,3,4: dau nume durerii, modulez muzical vocalele durerii, expulzandu-le cu un of chiar la poarta dumitale, care deschide imediat o poveste; iar « dor », « chin », « jale » pot evoca distinct diferite caracteristici fizice si emotionale ale durerii.)

5. In fine, diversiunea; « ochii tai ma baga-n boala »  e o formula care trimite de la « boala » la « poveste », de la « durere » la  placerea sau speranta care sunt adesea amestecate cu durerea, de la adrenalina si colecistokinina, la serotonina si endorfine.

Pentru participantii la vot in Campionatul Poetilor am postat provocarile pentru semifinale (aici si aici)

Un palestinian în deşert


Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul?  Sau  ce  ar  putea  să  dea  omul,  în  schimb,  pentru sufletul său? (Evanghelia după Marcu)

« Cu ce va pot ajuta? » – « Nu stiu cum, dar trebuie sa pot continua … e foarte important sa rezist anul ăsta »

Insomnii. Oboseală. Lipsă de motivatie. Neliniste. Neatentie. Nervozitate. Atacuri de panică. Medicina promite sa rezolve aceste probleme pentru ca persoana respectiva sa functioneze mai bine. Si chiar se tine de cuvant, pana la un punct.  Dar tocmai succesul in rezolvarea unor « simptome » creeaza capcana solutiilor rapide si neproblematice.

« Vreti sa stiti mai multe despre cauzele acestor dureri? » – « Sincer, nu ma intereseaza decat sa nu le mai simt… daca spuneti ca exista medicamente care functioneaza… »

Fara intrebari. Fara problematizari. The show must go on.

Gandeam aceste lucruri dupa o saptamana incarcata de solicitari RCfD (rezolvare rapida -completa – fara durere). Vineri seara am dat peste un articol al lui Jon Jureidini, in Australian & New Zealand Journal of Psychiatry, intitulat Explanations and unexplanations: Restoring meaning to psychiatry (Explicatii si neexplicatii: restaurarea sensului in psihiatrie).

Jon Jureidini este format in psihiatria copilului si adolescentului, fiind profesor la Universitatea din Adelaide, Australia. Este de origine palestiniana si este avocatul unei schimbari a sistemului de ingrijiri de sanatate mintala pentru copii si adolescenti.

Doua lucruri mi-au atras atentia pentru ca formuleaza foarte clar idei pe care incerc sa le impartasesc persoanelor care vin sa-mi ceara ajutor medical:

1. Emotiile negative nu sunt in mod necesar boli, iar sanatatea nu inseamna lipsa disconfortului. O viata buna nu inseamna fericire continua; o viata buna este compatibila cu momente de nefericire, angoasa, durere.

2. Combinatia optima de ingrijiri pe care o poate oferi psihiatrul include: a. o buna relatie terapeutica; b. ajutor pentru usurarea suferintei; c. sprijinirea intelegerii de sine; d. ajutor pentru restaurarea functionarii

Doar restaurarea functionarii nu ajuta la cresterea ca persoana. Poate ca ajuta la cucerirea lumii (inclusiv a propriului creier, ca simplu obiect). Dar la ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul ?

Leul domesticit din mintea noastră


« Toti devenim cu fiecare zi un pic mai nebuni si fiecare sufera de o nebunie diferita. Acesta este motivul pentru care ne intelegem atat de prost unul pe altul.[…] Nebunia e un leu furios locuind in fiecare craniu. Cu nici un pret nu trebuie ucis. E suficient sa fie identificat si imblanzit. Leul dumneavoastra domesticit va va calauzi mult mai departe decat orice maestru, orice scoala,  orice drog, sau orice religie. Dar, ca si cu orice sursa de putere, exista riscul de a te juca prea mult cu propria nebunie: uneori leul, supravoltat, se intoarce impotriva celui care voia sa-l imblanzeasca. » (Bernard Werber – Le jour des fourmis )

Cum vi se par aceste definitii ale nebuniei, pe care Bernard Werber le pune intr-o asa-zisa Enciclopedie a cunoasterii relative si absolute ?

Puteti vota pentru primele 3 grupe in Turneul Final al Campionatului Poetilor aici