Aian cel fără de Ţară


Aian = Personaj de vază în satul sau regiunea sa, notabil. Termen propriu administrației turcești, care s-a păstrat numai în Dobrogea.

Este fals ca nu am fost niciodata pașalâc turcesc.

În primul rând că unele teritorii ale României actuale au fost sub administratie otomană directă: Dobrogea (1417 – 1878), Pașalâcul Timisoarei (1552 – 1716), Pașalâcul Oradei (1660 – 1692), raialele Turnu (1417 – 1829), Giurgiu (1420 – 1829) și Brăila (1554-1829).

În al doilea rând, domnii fanarioti erau, de fapt, bei, pași cu trei tuiuri (cel mai înalt rang de guvernator din Imperiul Otoman). Între 1711/1716 si 1822, Moldova si Tara Românescă au fost pașalâcuri cu regim special. Special în sensul că sultanul nu trebuia sa întretină trupe pe teritoriul lor; găsise un sistem mult mai ieftin de a-si încasa zahereaua.

Daca ar fi fost dupa beizadele (beyzadé = fiu de bei), România n-avea de ce sa existe; mai degraba le-ar fi surâs ideea de a-si continua jocurile lor de clan pentru impartirea resurselor. Răul fusese făcut: clasa politică a Principatelor era dominată de aiani fara de tară.

România există datorita ideii unor boiernași de a termina cu nesfârsitul joc de Monopoly al beizadelelor prin aducerea unui print strain. Si România există pentru că printul strain a ales fără rezerve sa fie român.

Dar aianii au revenit. De data asta, adusi de la Moscova, pe tancuri. 40 de ani le-au fost suficienti pentru a împanzi tara si a parazita masiv memoria natională (până si la meciurile de fotbal începea să se audă în scandări mai mult numele de cod RSR – tara  devenea o abreviere goală de continut).

Beizadelele lor au reusit până în ziua de astazi să împiedice renasterea unei tări. Pentru că nu au nevoie de ea. Îi încurcă. Sunt aiani fără de tară.

Dacă vreti să vedeti diferenta dintre Aian cel fără de Ţară  si Regele care ne-a lăsat o Ţară, ascultati aici  (incepand de la minutul 49:24)

Cartea săptămânii (III)


39225_320Săptămâna aceasta am luat o carte doar pentru că mă interesa subiectul, dar nu aveam mari asteptări în legatură cu scriitura. Numele autorului – Horia Stancu – imi era complet necunoscut. Romanul se intitulează Fanar, iar, de pe coperta IV, Nicolae Manolescu m-a incurajat să cumpăr cartea cu urmatoarele cuvinte:

 » Nimic nu izbuteste mai bine autorul decat scena de culoare, bazarul de oameni, descrierea strazilor din Istanbul sau Bucuresti, a hanurilor, a crâşmelor, aratarea vietii porturilor si a pescarilor. In acestea nu e pur si simplu culoare istorica: nici o documentatie nu ar fi putut tine locul spiritului de observatie. »

Am cumparat deci cartea, insa nu am fost initial prea grabit deschid volumul de aproape 600 de pagini. Imi ziceam ca va fi o placuta trecere de vreme in vreo zi cu ploaie. A stat doua zile uitata printr-o geanta, de unde am luat-o alaltaieri, cand am avut un ragaz neprevazut (doua consultatii au fost reprogramate din cauza traficului).

A fost dragoste la prima vedere. Nu am terminat-o inca, dar nu poate fi decat savuroasa si in urmatoarele 300 de pagini. E incredibil cate personaje vii si credibile stapaneste autorul, si cat de usor te poarta de la Stambul la Bucuresti si apoi in Alexandria Egiptului. Iar scriitura e alerta, frumoasa si captivanta.

[mai mult – aici]

Despre fanarioti, cu moderatie


6 octombrie 1711 este data la care, potrivit manualelor de istorie, incepe epoca domniilor fanariote. E data la care Nicolae Mavrocordat devine domn al Moldovei, urmandu-i lui Dimitrie Cantemir, refugiat in Rusia dupa infrangerea de la Stanilesti pe Prut. E interesant insa de stiut ca Nicolae Mavrocordat mai domnise in Moldova si intre 1709-1710; a fost asadar penultimul domn pamantean si primul domn fanariot! Si in Tara Romanesca, tot el este primul domn fanariot (doar ca nu vine din Fanar, ci prin transfer direct din Moldova!)Dar cat de pamantean era Cantemir, crescut la Constntinopol si numit tot de sultan domn (de doua ori)? Mavrocordat era, pe de alta parte, pe linie materna, nepotul lui Alexandru Ilias, domn al Moldovei in tulburatul veac al XVII-lea. Ca sa fie limpede ca Moldova era cu mult inainte de fanarioti rau guvernata voi mentiona ca in 105 ani  au fost 40 de domnii (pentru comparatie, tot in 105 ani, 38 de domnii fanariote). Fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin, a avut 10 (zece) domnii in cele doua principate. Si a abolit serbia (cea intarita de Mihai Viteazul !) cu o suta de ani si mai bine inaintea Rusiei si chiar  a Ungariei. Fanariotii au fost oameni instruiti si au sprijinit deschiderea de scoli (in limba greaca, e adevarat). Unii dintre ei au fost chiar buni administratori, oricum mai buni decat aventurierii domni moldoveni din secolul al XVII-lea.  Ca veni vorba de domni moldoveni, principalele familii care domina prima jumatate de secol fanariot (Racovita, Ghica, Mavrocordat) au radacini vechi in familii moldovene de « os domnesc ».

6 octombrie 2011 a fost o zi obisnuita. Am platit, ca in fiecare zi, 1 euro pentru serviciul datoriei externe. Ma intreb cat o fi dat pesches Nicolae Mavrocordat pentru primii 4 ani de domnie (cum ar veni primul lui mandat).