Anul 96 al Unirii, anul 70 al despărţirii


Trecută prin foc şi prin sabie,
furată, trădată mereu,
eşti floare de dor, Basarabie,
eşti lacrima neamului meu.

(Dumitru Matcovschi –Basarabia)

Îmi amintesc de o carte de poezie a lui Dumitru Matcovschi, tipărită în grafie chirilică, pe care am cumparat-o de la Chişinău în 1991. August 1991. Grafia latină era deja oficială, dar la poştă nu găseai decât formulare în rusă şi « moldovenească ».

Între timp, limba română a câştigat bătălia. Cel mai recent sondaj arată că 89% vorbesc în principal româna (63% declară că vorbesc româna, iar 26% « moldoveneasca »). E de remarcat ca majoritatea etnicilor ucrainieni din Moldova adopta ca limba de comunicare româna, nu rusa.

Pentru Unire se pronunta 52% dintre moldoveni si procentul este in crestere.

Limba română în Basarabia este vie şi expansivă, conştiinţa naţională a fost redeşteptată de o mână de oameni, o mână de intelectuali care nu şi-au trădat menirea – aceea de a-şi lumina neamul.

E rândul nostru. Îi vom trăda din nou?

Miss Uni(c)vers – Semifinala moldo-franceză


În părul tău e blonda auroră
Şi-n ochi – eternul nimb al strălucirii.
Făptura ta o leagănă zefirii
Şi-n glasul tău e-o muzică sonoră.

Pe trupul tău divin întreaga floră
Şi-a dat tributul ei sortit iubirii
Şi-n sânii tăi, tăria răzvrătirii
Suprema năzuinţă ţi-a dat soră.

Spre fructul cald al poamei tentatrice
Nu poate-oricine-n fapt să se ridice!
Nu poate-oricine roadele să guste,

De-a fi gravat – ca-n plăci de gramofoane –
Dospit în carnea bestiei auguste –
Sonorul ritm al speciei umane! »

(Benjamin Fondane – Eva)
În grupa semifinală B (Benjamin Fondane) puteţi vota versuri de Mihai Eminescu, Grigore Vieru şi Jacques Prévert.
Puteţi bifa oricâte variante. Dacă votaţi şi « Alte versuri de… » lăsaţi un comentariu cu versurile preferate.

Versurile citate sunt din Frumoasă și jună de Mihai Eminescu, Singurătate de Grigore Vieru şi Je suis heureuse de Jacques Prévert.

Si de vom uita plânsul Moldovei…


…uitat sa rămână numele nostru din cartea neamurilor vii!

Că suntem cu totii români, dupa numele Romei celei vechi, ne-a lasat scris Miron Costin, pârcalab de Hotin si vornic al Tarii-de-Jos.

Cand vorbim despre Unirea Principatelor si Independenta României nu se poate sa uitam numele Kogalniceanu. Mihail Kogalniceanu s-a nascut la Iasi, iar stramosii sai erau raspanditi pe tot cuprinsul Basarabiei. In timpul vietii lui s-a redobandit (1856) si iarasi s-a pierdut (1878) Cetatea Alba, locul de origine al stramosilor sai din partea mamei.

Vasile Alecsandri avea stramosi la Tighina, iar familia boierilor Văcăresti se tragea din tinutul Soroca.

Mihai Eminescu avea bunici de ambele parti ale unei granite ce taia judetul Suceava in doua.

Mi-e greu sa-mi imaginez România fara acesti moldoveni. As indrazni sa spun ca România e o casă proiectata de moldoveni in care ei n-au fost primiti decât pe jumătate. Cealalta jumatate a fost lasata in bătaia vanturilor. Care le-au dus mormintele pana dincolo de Cercul Polar.

Cinema Plevna, Tampere


In România exista cinci strazi numite Plevna: in Bucuresti, Braila, Calarasi si Tg. Mures si Craiova.

Cam cate Plevne credeti ca sunt in Marea Britanie? Doua, trei, poate? Raspunsul (aproximativ) corect: cel putin douzeci si doua.

Mai puneti patru localitati numite Plevna in Statele Unite (in Kansas, Montana, Michigan, Missouri), una in Canada (Ontario), un mall in Perth, Australia si un hotel in Sliema, Malta.

Batalia de la Plevna a fost faimoasa in presa internationala a vremii si a fost privita, mai ales in tarile anglofone, ca un eveniment care a schimbat cursul istoriei.

Mi se pare ca in ultimele decenii, rolul crucial al Plevnei in istoria românilor este in buna masura subestimat in constiinta publica. Noi nu mai sarbatorim Ziua Independentei si, in consecinta, ne gandim putin spre deloc la aceasta pagina de istorie esentiala.

Daca turcii nu ar fi rezistat 143 de zile la Plevna, daca rusii nu aveau nevoie de ajutorul armatei române, foarte probabil am fi devenit un protectorat rusesc.

Finlanda a participat cu un regiment la operatiunile din 1877-1878. Ca urmare a comportarii Garzii Finlandeze in acest razboi, Finlanda (pe atunci mare ducat in cadrul Imperiului Rus) a primit dreptul de a avea o armata nationala. Iar Plevna e un nume cunoscut finlandezilor –  cinematograful Plevna din Tampere gazduieste anual, in martie, un festival international de film, iar in septembrie-octombrie este Octoberfest, la beraria Plevna (aflata tot in fosta filatura de bumbac Finlayson din Tampere, botezata Plevna in 1877)

Am gasit chiar un studiu amplu despre rolul formator al experientei Plevnei in constiinta nationala finlandeza. Foarte interesante cateva note ale combatantilor despre trecerea lor prin Iasi si Bucuresti. Ambele sunt descrise ca orase ale contrastelor.

Iasi:

La periferii, « gramezi de colibe joase de lemn, marginind drumuri murdare »; in centru, finlandezii simt ca s-au intors in lumea civilizata, cu « case bine intretinute, magazine cu vitrine de sticla si cafenele splendide »; simt nevoia sa se schimbe inainte de a vizita orasul si chiar constata ca preturile erau « cam mari » (iata un timp in care finlandezii nu prea isi permiteau sa faca shopping la Iasi!)

Bucuresti:

La prima vedere orasul le pare « incantator », « frumos, ca o pictura fantastica », dar si « ametitor »; nu intarzie insa sa descopere contraste chiar mai mari decat la Iasi, de la culmile luxului pana in adancurile mizeriei; trasuri stralucitoare se intalnesc pe strazile desfundate cu carute care stau sa cada, domni eleganti trec pe langa romi pe jumatate goi (e interesant ca, in opinia finlandezilor, Iasii sunt un oras mai curat si cu strazi mai bune decat Bucurestii).

Moldova si Regii României


Am mai spus: inima României a fost si este Moldova. Cei trei mari regi ai nostri au inteles foarte bine asta.

cmCarol I a numit intotdeauna Iasii capitala culturala a României. Prima linie ferata care a facut conexiunea cu strainatatea a fost Bucuresti – Suceava (orasul moldav fiind pe atunci parte a provinciei austriece Bucovina), deschisa la 13 septembrie 1872. Iar in 1878, cand rusii au cerut cedarea judetelor Cahul, Bolgrad si Ismail (sudul Basarabiei, recuperat de Moldova in 1856), Carol a mobilizat armata pentru o confruntare care parea iminenta. […continuarea – aici]

fmFerdinand I a fost, pentru doua saptamani, Domn al Moldovei, pentru ca Romania libera s-a confundat in acele zile din noiembrie-decembrie 1918 cu o Moldova intreaga, asa cum nu mai fusese de pe vremea lui Alexandru cel Bun. La 27 martie venisera la Iasi, pentru a-i prezentaa regelui Ferdinand declaratia de unire, reprezentantii Republicii Democratice Moldovenesti (Basarabia), iar la 28 noiembrie fusese randul bucovinenilor sa ceara unirea cu Regatul Romaniei.[…continuarea – aici]

mmMihai I este regele care a reusit, in conditii extrem de vitrege, sa pastreze jumatate din inima moldava a României. Istoria nu se scrie cu daca, si totusi… Sa ne gandim putin: in martie 1944 Armata Rosie ocupa nordul Moldovei, iar in orasele Botosani, Dorohoi si Suceava introduce administratie militara sovietica. Ofensiva din 20-22 august duce linia frontului pana la Bârlad si Galati. Daca Antonescu reusea sa reziste cateva saptamani pe linia Focsani – Galati, probabil ca rusii, care deja introduceau, la 50 de km in spatele frontului administratie civila sovietica, ar fi indeplinit planul, vechi de 20 de ani si mereu reafirmat, al unificarii « poporului sovietic moldovenesc ».[…continuarea – aici]

Moldova e rana deschisa a neamului românesc. Ne inflamam la tot felul de pierderi imaginare, dar vorbim in soapta, nu cumva sa suparam pe cineva, despre sfasierea reala a Moldovei.

Regii Romaniei au fost intre cei mai bravi Domni ai Moldovei. Presedintilor Romaniei le e rusine cu Moldova.

……………………… continuarea – aici ………………………………..