Antologia poeziei erotice: Bolivia (Peru Superior)


Cum aş putea?

de  Juan Wallparrimachi

Cum aş putea

să pieptăn cu pieptăn de aur

al tău păr vrăjit şi negru

şi să-l văd cum cade-n valuri pe conturul gâtului tău?

.

Cum aş putea face

ca stelele din ochii tăi,

pătrunzând în haosul orbirii mele,

să strălucească doar în inima mea?

.

Cum aş putea

să-ţi sorb suflarea şi să obţin

ca roşul coral al buzelor tale

să se facă mai frumos ca niciodată?

.

Cum aş putea face

ca puritatea mâinii tale

ruşinoasă ca un crin

sa reverbereze încă şi mai mult?

.

Cum aş putea face

ca ritmul mersului tău

la fiecare pas să răspândească

mai multe flori decât văd astăzi revărsate?

 

Şi dacă-mi vor fi date toate-acestea,

voi fi putut sădi inima ta

într-a mea, ca un copac,

pe care să-l văd

etern înverzind.

(originalul aici)

Pe buzele ceştilor


o femeie/ se mişcă în fluxul dens al instinctelor sale/ ştie să spargă/ coaja unei intenţii/ o femeie/ cuprinde în fragmente întregul/ şi  nu e niciodată aceeaşi

un bărbat/ urcă misterul într-o progresie extremă/ descoperă sentimentul/ încolţit într-o margine/ restul/ îl filtrează în gândire

o femeie/ e în acelaşi timp istoria ei/ şi  ceea ce  încă nu se ştie/ ea  ştie să facă ordine în ce nu vede

un bărbat/ ajunge la inima lumii/ în fiecare vertex  al  cunoaşterii sale/ se instalează  în ceea ce vede/ şi  se proiectează

………………………………………………………………………

un  bărbat şi o femeie/ de-a lungul  a sute de acte cotidiene/ îşi trec informaţii/ îşi lasă viaţa scrisă/ pe marginea ceştilor

în fiecare zi se scrie/ în fiecare zi se spală

(Laura  Yasan – En el borde de las tazas, Cambiar las armas, 1997)

O traducere partiala dintr-o poezie argentiniana, de Ziua Hispanitatii. Poezia originala o găsiti aici.

Cutremur liniştit


Cuvânt

de Vito Apüshana (Miguelángel López Hernández)

Ştim că există în zi

un mic orificiu care susţine lumea

punem acolo urechea şi ascultăm

bătăile tuturor inimilor

şi de acolo vine numele pe care noi îl dăm vieţii: cutremur liniştit.

După aceasta poezie scrisa de un amerindian columbian, ca bonus pentru echipa roşie, Nu m-ai învăţat, cu o divă mexicană.