Viaţa nu e în altă parte


Singurătatea dăuneaza grav sănătăţii. Mai mult decât fumatul. Dar mai puţin decât relaţiile ambivalente – pasionale, dar conflictuale.

Nu vorbim doar despre sănătatea mentală, ci despre sănătate în general. Vorbim despre boală şi moarte. Numeroase studii au arătat că singurătatea afectează serios sistemul imunitar. Şi că persoanele care nu au prieteni, confidenţi, o reţea de sprijin social, au un risc de două ori mai mare de moarte prematură.

Alte efecte negative ale singurătăţii, probate ştiinţific, sunt: scăderea calităţii somnului, creşterea tensiunii arteriale, oboseală cronică, recuperarea mai lentă dupa unele boli sau evoluţia agravată a altora.

…………….articolul complet pe Ralix.ro (aici)…………………………………………..

Ce mai este azi un prieten?


– Simon, ce este un prieten azi, după părerea ta [în original, adresarea este cu persoana a II-a plural, « selon vous »; formula « Simon…, …vous » e o politeţe franceză intraductibilă în română]?

Un prieten, pentru mine…un prieten e cineva care se interesează de mine în tot timpul, care mă urmăreşte [pe reţelele de socializare]…şi.. pentru mine.. da, de ce nu, cineva care mă admiră un pic…

Admiraţi, şi dumneavoastră, pe cineva, Simon?

– Admir starurile…

(fragment din convorbirea cu un ascultător RTL, în emisiunea On est fait pour s’entendre, tema fiind Până unde e bine să te iubeşti pe tine; o altă remarcă interesantă a unui invitat a fost că « a te prefera pe tine e cu totul altceva decât a te iubi pe tine »; sursa aici)

Terapia noematică(0.0): o introducere negativă


0.0. Nu au nevoie de psihoterapie cei care:

0.0.1. Au o disciplină spirituală care le permite să converseze liber cu dumnezeul lor interior

0.0.2. Au în jurul lor 6 oameni pe care se pot baza, cu care pot impartasi ganduri si emotii, carora le pot cere si oferi ajutor.

0.0.3. Stiu ca viata e facuta din alegeri si pot duce pierderea inerenta oricarei alegeri.

Cartea săptămânii (XIV)


« Ne connaître ni d’Eve, ni d’Adam » înseamnă a nu cunoaste deloc pe cineva (nu face parte din familie, nu l-am întâlnit, nu stiu nimic despre el, nici măcar din auzite). Traducerea prin « În necunoştinţă de cauză » mi se pare nefericită. E adevărat ca avem in română expresia « nu ma lua de la Adam si Eva », cu un sens complet diferit, deci varianta unei traduceri mot-à-mot, asa cum au facut spaniolii sau bulgarii, era problematică; dar a inlocui o expresie care contine numele a doi oameni cu doua substantive abstracte si care sugereaza mai degraba o aparare juridica, nu pare sa rezolve ceva. Anglo-americanii si germanii au optat pentru o varianta mai terre-à-terre: « Logodnicul din Tokyo ».

Nu stiu sa va zic nimic despre restul traducerii in română, sper sa fie bună; de fapt Amelie Nothomb ar avea nevoie de traducatori foarte buni pentru a reda toată savoarea stilului acestei autoare pe care am ocolit-o până acum, nu prea stiu de ce (daca stau bine sa ma gandesc, copertile traducerilor românesti sunt când banale, când opace, iar uneori de-a dreptul nepotrivite).

Fiindcă ar fi păcat să vă spun prea multe, o sa facem un joc: voi propune cateva posibile titluri in română ale acestei cărti pe care am citit-o dintr-o suflare.

1. Gust de iubire, cuvinte de amor

« Ceea ce simteam pentru acest băiat nu are nume in franceza modernă, dar are in japoneză, unde termenul care se potriveste este koi. Koi se poate traduce, in franceza clasică, prin gust. Aveam gust pentru el. Era koibito-ul meu, cel cu care impartaseam placerea gustului: compania sa era pe gustul meu. […] Dragostea e un elan atat de frantuzesc incat unii au văzut aici o inventie natională. Fără a merge atat de departe, recunosc in aceasta limbă un geniu amoros. Poate ca puteam considera ca eu si Rinri contractasem fiecare inclinatia tipica a limbii celuilalt: el se juca de-a iubirea, ametit de aceasta noutate, iar eu ma delectam cu gustul pentru el (koi). »

2. Profesoara de franceză si roninul templier

 » – Dacă ar reveni azi, Cristos nu s-ar multumi sa vorbească o singură limbă.

  – Da, dar nu ar vorbi latina.

  – De ce nu? Ar amesteca epocile.

  – Si tu crezi că el ar fi un ronin?

  – În esentă, da. Mai ales cand este crucificat si el zice: «De ce m-ai părăsit?». Frază demnă de un samurai fără stăpân.

  – Stii asta. Ai citit Biblia?

  – Nu. Era in cartea Cum să devii templier. »

3. Caracatita din Eden

« O băgai in gură si incercai sa-mi infig dintii. Se petrecu atunci un lucru atroce: nervii inca vii ai caracatitei incercara sa reziste si cadavrul răzbunător imi prinse limba cu toate tentaculele. […]

Deznodai fularul traditional, nu fara a  gasi fermecator acest mod de a oferi cadourile, si scosei un strigăt: fularul era umplut cu fructe kaki cărora iarna le conferise un aspect de geme uriase.

 – Cum ai făcut asta?

 – In timp ce dormeai, m-am intors in acea livadă si m-am cătărat in arbori.[…]

Cateva ore mai tarziu, el adormi si eu imi incepui insomnia. Cand ma gandeam din nou la cererea in casatorie pe care mi-o facuse Rinri, aveam impresia ca retraiesc momentul in care tentaculele caracatitei moarte imi prinsesera limba. […]

Eva in gradină nu reusise să culeagă fructul dorit. Noul Adam invatase galanteria care mersese pana la a-i aduce o incarcatura intreaga si a o privi cu tandrete in timp ce ea mânca. Noua Evă, egoistă in păcatul ei, nu i-a propus sa ia nici macar o îmbucătură. »

As mai putea propune:

4. Sos Hiroshima si bere belgiană

5. Samuraiul din Rapsodia ungară

6. Căsătorie din eroare de traducere

Va las placerea de a descoperi citatele ce ar putea justifica titlurile 4, 5 si 6. Daca ati citit sau veti citi cartea, ar fi interesant sa propuneti si domniile voastre alte variante de titlu in română.

Matineul de sâmbătă (XVI)


images Am vazut Yes Man (2008) ca pe un material didactic amuzant pentru cursurile (atat de populare astazi) despre asertivitate ( un termen care defineste o atitudine echilibrata intre pasivitate si agresivitate. autoafirmarea fara a leza libertatea altora)

De obicei, la aceste cursuri se vorbeste mult despre cum sa spui NU, sa iti afirmi drepturile si sa nu fii pasiv, inertial, in relatia cu ceilalti. Mai rar se vorbeste despre cum sa spui DA, iar filmul propune o explorare creativa si ludica a avantajelor si pericolelor  unei deschideri fara discernamant.

Ceea ce mi s-a parut o gaselnita buna in deznodamantul actiunii e ca protagonistul invata sa spuna un NU chibzuit ca urmare a unei experiente extensive a DA-ului nediscriminatoriu.

O comedie usoara ca un DA nesabuit si care vorbeste mai patrunzator despre NU-ul asertiv decat multe cursuri despre asertivitate. Chiar cred ca voi folosi in viitor acest film ca suport de curs.