Un secol de singurătate


Pe 27 septembrie 1914 (stil vechi), Regele Carol I se muta la cele veşnice.

În ultimele două luni de viaţă avusese parte dezamăgirea de a constata că elita politică românească îl părăsea. Regele s-a comportat ireproşabil, respectându-şi obligaţiile constituţionale. Din păcate, s-a dovedit că elita politică românească a folosit prilejul pentru a redeveni ceea ce fusese până la venirea prinţului străin: o amestecătură de sublim şi ridicol, o încâlceală de intrigi bizantine,  al circ luptelor dintre facţiuni.

România a mai avut doi regi mari, Ferdinand I şi Mihai I, dar care au fost lăsaţi singuri de elita politică tocmai în clipele cele mai grele. De la 1914, în România nu a mai existat fructuoasa împletire a destoiniciei monarhului constituţional cu loialitatea elitei faţă interesul superior al ţării, dincolo de interesele partizane. Şi asta s-a văzut.

Regele Carol ISă citim din testamentul regelui care a întemeiat România:

Viaţa mea este aşa de strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată ţară, că doresc să-i las şi după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie şi de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa

Şi a lăsat şi material şi simbolic: jumătate din averea sa mobilă şi o bună parte din averea imobilă a lăsat-o prin testament pentru fundaţii culturale, pentru aşezăminte sociale şi de binefacere, pentru dezvoltarea învăţământului, pentru susţinerea armatei şi bisericii.

Zi şi noapte, m-am gândit la fericirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între Statele europene, m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat şi dezvoltat în toate straturile societăţii şi ca fiecare să îndeplinească datoria sa, având ca ţintă numai interesele Statului.

Ca un fapt prea rar amintit, să spunem că Regele Carol I a ctitorit, reparat sau renovat numeroase biserici ortodoxe (aş vrea să ştiu dacă a numărat cineva câte – oricum, din acest punct de vedere se poate compara doar cu Ştefan cel Mare).

Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am păşit fără frică şi fără şovăire înainte, pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul simţ al credinciosului meu popor.

Atacurile violente la care se referă regele sunt cele din anii 1870; s-a văzut mai apoi că nu aveau sprijin popular, erau doar « bunele obiceiuri » ale clasei politice postfanariote. Şi o observaţie referitoare la « credinciosul popor »: răscoala de la 1907 nu a atins niciuna dintre moşiile aflate pe Domeniul Coroanei. Nu întâmplător. Regele Carol a numit un administrator capabil (Ioan Kalinderu) şi a dispus ca o parte a cîştigurilor să fie investite în şcoli şi dispensare, precum şi în modernizarea exploatărilor agricole.

Înconjurat şi sprijinit de fruntaşii Țării, pentru care am avut întotdeauna o adâncă recunoştinţă şi o vie afecţiune, am reuşit să ridic, la gurile Dunării, şi pe Marea Neagră, un Stat înzestrat cu o bună armată şi cu toate mijloacele, spre a putea menţine frumoasa sa poziţie şi realiza odată înaltele sale aspiraţiuni.

Da, realizările Regelui Carol în ceea ce priveşte prestigiul statului român şi al armatei române sunt incontestabile. Un exemplu e edificator: trimisul Rusiei la Bucureşti, oferea României, în septembrie 1914, printr-un acord secret, recunoşterea pretenţiilor româneşti asupra Transilvaniei în schimbul … mentinerii neutralităţii! (care fusese deja hotărâtă la Consiliul de Coroană din 3 august) Atât de tare se temea Imperiul Rus de intrarea României în război de partea Germaniei!

Succesorul meu la tron primeşte o moştenire de care el va fi mândru şi pe care o va cârmui, am toată speranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza: Tot pentru ţară, nimic pentru mine.

S-a făcut caz adesea de averea Regelui Carol. Toţi cei care l-au cunoscut ştiu că a avut un trai auster. Şi, aşa cum am menţionat mai sus, principalul moştenitor al regelui (în cel mai propriu înţeles al cuvântului!) a fost poporul român. Merită notat că economiile regelui erau în principal în lei româneşti. Era leul acela puternic, despre care auzeam de la bunica, povestindu-mi cum ofta din când în când tatăl ei: « Ehei, nu mai vedem noi leul ăla dinainte de 916 – te duceai cu 20 lei (un pol) în târg şi încălţai casa! » Leul acela cu chipul Regelui Carol era echivalent cu francul francez şi francul elveţian. Şi mai stabil decât francul francez.

Trimiţând tuturor o ultimă salutare, plină de dragoste, rog ca şi generaţiile viitoare să-şi amintească, din când în când, de acela care s-a închinat cu tot sufletul iubitului său popor, în mijlocul căruia el s-a găsit aşa de fericit. Pronia cerească a voit ca să sfârşesc bogata mea viaţă, am trăit şi mor cu deviza care străluceşte în armele României: Nihil sine Deo!

Nu e doar istorie. La 1866, prinţul străin a devenit liantul de care avea nevoie  elita politică pentru a construi România modernă.

Statul modern român nu mai există. O societate românească conştientă de sine şi cu respect de sine cu greu mai poate fi găsită pe câteva insuliţe în mijlocul mării negre a ignoranţei şi urii de sine. Comunităţile care au fondat cândva societatea şi statul mor sub asaltul mitocăniei victorioase.

Nu a existat niciodată o Românie ideală. Dar a existat o Românie adevărată, reală – un stat adevărat, o societate vie, comunităţi cu rost. Toate au crescut sub regii României. Toate au s-au îmbolnăvit de moarte sub republica sovietică, iar republica minciunii care i-a urmat a dat deja lovitura finală statului.

E chiar atât de greu de înţeles că urmaşii Regelui Carol ar putea fi ultima variantă pentru ca România să revină la viaţă? Sau vi se par mai credibili cei 14 candidati la preşedinţie de anul acesta?

4 secunde de adevăr


Azi nu e Ziua Tricolorului. Vedeti de ce aici

Contra republicii minciunii: Regatul României

Adună-ți, rege, oștile și du-le
La biruință-așa cum le-ai mai dus!

(Şt. O. Iosif – La arme!)

Exista 4 secunde  in acest clip (secundele 5, 6, 7 si 8) in care se poate vedea ca toate drapelele care au fost pe un camp de batalie (si s-au intors victorioase), poarta stema regala si au, in colturi, o cifra regala (in imagini se vede distinct cifra regelui Ferdinand – doua litere F ronde, spate in spate, unite in partea inferioara).

Fiecare dintre cei trei regi ai României si-a avut partea sa in calitate de cap al ostirii: Carol I a comandat armata care a castigat independenta, Ferdinand I pe cea care a intregit tara, iar Mihai I, in cel mai tragic moment al istoriei noastre, a reusit totusi sa faca armata sa-l urmeze fara sovaire si sa reintregeasca  Ardealul.

Cum ai putea sa treci pe sub Arcul de Triumf

Voir l’article original 38 mots de plus

La Mulţi Ani, România!


10014Nu e vorba despre trecut. E vorba despre viitor.

Cei care îşi zic republicani spun că noi, regaliştii, vrem să ne întoarcem într-un trecut idealizat.

Nu e vorba despre trecut. E vorba despre viitor. Ce viitor are republica?

Domnilor republicani, ce îmi propuneţi pentru următorii douăzeci de ani? Credeţi că are un viitor România?

Nu e vorba despre trecut. E vorba despre viitor. Haideţi să vorbim serios despre viitor.

 

O zi naţională colorată


De ce vorbesc de Ziua Naţională? Pentru că se apropie. 10 Mai. Ziua adevărată a României. Ziua României adevărate.

Pe un blog pe care îl citesc cu plăcere am găsit un articol frumos despre o vacanţă în Olanda. Printre altele, e descrisă şi atmosfera în care se sărbătoreşte Ziua Regelui.

Nu știu cum ne-a fost norocul însă ne-am nimerit acolo fix în perioada cu ziua Regelui, sărbătoare națională de maximă importanță pentru olandezi. Mi s-a părut foarte frumos și interesant să văd o mare de portocaliu revărsându-se pe străzi în ziua respectivă. Ar trebui să ne alegem și noi o culoare în care să ne îmbrăcăm de ziua României 🙂

Răspunsul meu ar fi:

Cat despre Ziua Regelui, daca ne trezim un pic, am putea avea si noi Ziua Reginei, cu esarfe galbene si cu margarete la butoniera.

Despre Regina pe care am putea s-o sărbătorim am scris aici

Despre Ziua Regelui (până anul trecut, vreme de 123 de ani, Ziua Reginei) în Olanda, am scris aici

Nicolae, un nume primit de la poporul ŢĂRII ROMÂNEŞTI


Astazi este  ziua de nastere a ASR Principele Nicolae al României.

Imi permit sa îi scriu pe felicitare si cateva rânduri despre acest nume rar printre domnitorii Ţărilor Române. De fapt, intre domnitorii de dinainte de epoca fanariota exista unul singur care sa-l poarte: Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I . Si al Doamnei Margareta.

A domnit intre 1352 si 1364. In documentele de dinainte de 1359 apare doar cu numele Alexandru. Numele Nicolae il ia atunci cand infiinteaza Mitropolia Ungrovlahiei, la Curtea de Arges, devenind primul voievod ortodox al ŢĂRII ROMÂNEŞTI.

Pe locul fostei mitropolii intemeiate de Nicolae Alexandru, Neagoe Basarab va construi, in 1516-1517, manastirea de la Curtea de Arges, ramasa in memoria colectiva prin legenda mesterului Manole. Biserica va deveni in secolul XX necropola Regilor României.

La Multi Ani, Altetă!

Numele vă leagă, intr-un fel semnificativ, de intemeierea ŢĂRII ROMÂNEŞTI. Sa va ajute Dumnezeu sa-l purtati cu cinste, pentru reîntemeierea Regatului României.

 

Simboluri sau coincidenţe?


Ox-Eye-Daisies-WallpaperMargareta (Muşata) a fost stramoaşa celei mai stralucite dinastii a evului mediu moldovenesc – spiţa Muşatinilor, neamul lui Petru I, Roman I, Alexandru I (cel Bun), Stefan al III-lea (cel Mare), Bogdan al III-lea (cel Chior), Petru al IV-lea (Rareş).

Muşata era fiica Bogdan I, voievod al Maramuresului si apoi primul voievod al Moldovei independente.

Margareta a României este fiica regelui Mihai I, cel care a recuperat, in 1944, Maramuresul si Moldova de Sus.65-800x1200

Margareta a României s-a nascut chiar pe data  proclamarii Regatului (26 martie pe stil nou). Principesa a declarat, de altfel, ca modelul sau politic este regele întemeietor, Carol I.

Numele Margarita inseamna in greceste perlă (mărgăritar). O perlă obisnuită (daca se poate spune vreodata asa ceva despre această minune) se înveleste in splendoare in 4 ani. Va puteti imagina lumina acumulata in 24 de ani?

Atatia ani sunt de cand Principesa Margareta s-a dedicat numai si numai României.

La Mulţi Ani, Alteţă!

Coroana României


Ordinul%20Coroana%20Romaniei%20ComandorOrdinul Coroana României, a fost reînfiintat de Majestatea Sa Regele Mihai la 30 decembrie 2011, ca ordin dinastic (de familie). În fiecare an, la 14 martie, se  sărbătorește Ziua Ordinului (la 14 martie  1881, a fost proclamat Regatul României).

Motto-ul Ordinului Coroana României este “Prin noi înșine”.

Prin noi înșine ne putem recapata tara. Încoronata cu insemnele suveranitatii.

Reinfiintarea ordinului la 30 decembrie (data proclamarii republicii sovietice in tara noastra) e semnificativa. Faptul ca ordinul e dinastic, si nu de stat, ne aminteste că institutia numita Coroana României se află inca in exil. Impreuna cu adevarul, demnitatea si suveranitatea.

Pana cand vom da cinstea pe minciună? Pana cand vom trai in Republica Minciunii?

Primavara Regatului României


Acum 132 de ani, la 14 martie 1881, Parlamentul a votat transformarea României în regat. La 10 mai Carol I Întemeietorul a dat urmatorul decret:

Noi, Carol I, Rege al  României,

Condus de mâna lui Dumnezeu si de destinele viteazului si inteleptului popor român, am făcut, in 10/22 Mai 1866, intrarea Noastra in capitala Bucureşti. Vocea poporului Ne-a chemat la domnia tarilor unite Moldova si Ţara Românească prin plebiscitul de la 8/20 aprilie 1866 (in ziua aniversara a nasterii noastre de la 8/20 aprilie 1839) si prin votul dat de Adunarea electiva la 1/13 mai acelasi an.

Asigurând natiunii române, prin constitutiunea de la 30 iulie 1866, libertatile si drepturile sale, Noi am putut trece, in fruntea acestui popor, prin zile de nevoi, invingand toate greutatile, astfel ca, la 1877  Mai 10/22, Corpurile legiuitoare au proclamat independenţa ţării.

Curând apoi Dumnezeu, care singur da victoriile, a condus ostirea noastra peste Dunăre in 17 iulie 1877 si drapelele noastre s-au incununat de lauri la Calafat, Nicopole, Rahova, Smârdan, Grivita, Opanez, si in 28 noiembrie acelasi an prin luarea Plevnei, facând ca vechea vitejie românească sa conacre pe câmpiile Bulgariei votul unanim al Adunarilor.

Sângele generos românesc, vărsat pentru apararea si independenta patriei, a aflat rasplatire in ziua de 14/26 martie 1881. Adunarile legiuitoare, din dorinta de a da statului român, nascut din contopirea principatelor Moldova si Tara Românească, o asigurare mai deplină si o manifestare mai stralucită a individualitatii sale, au proclamat intrarea României intre regatele Europei. [… actul original complet – aici …]

Tocmai v-am aratat actul de nastere al Regatului României, proclamat solemn la 10/22 Mai 1881. Imi arata cineva actul de nastere al republicii?

Moldova si Regii României


Am mai spus: inima României a fost si este Moldova. Cei trei mari regi ai nostri au inteles foarte bine asta.

cmCarol I a numit intotdeauna Iasii capitala culturala a României. Prima linie ferata care a facut conexiunea cu strainatatea a fost Bucuresti – Suceava (orasul moldav fiind pe atunci parte a provinciei austriece Bucovina), deschisa la 13 septembrie 1872. Iar in 1878, cand rusii au cerut cedarea judetelor Cahul, Bolgrad si Ismail (sudul Basarabiei, recuperat de Moldova in 1856), Carol a mobilizat armata pentru o confruntare care parea iminenta. […continuarea – aici]

fmFerdinand I a fost, pentru doua saptamani, Domn al Moldovei, pentru ca Romania libera s-a confundat in acele zile din noiembrie-decembrie 1918 cu o Moldova intreaga, asa cum nu mai fusese de pe vremea lui Alexandru cel Bun. La 27 martie venisera la Iasi, pentru a-i prezentaa regelui Ferdinand declaratia de unire, reprezentantii Republicii Democratice Moldovenesti (Basarabia), iar la 28 noiembrie fusese randul bucovinenilor sa ceara unirea cu Regatul Romaniei.[…continuarea – aici]

mmMihai I este regele care a reusit, in conditii extrem de vitrege, sa pastreze jumatate din inima moldava a României. Istoria nu se scrie cu daca, si totusi… Sa ne gandim putin: in martie 1944 Armata Rosie ocupa nordul Moldovei, iar in orasele Botosani, Dorohoi si Suceava introduce administratie militara sovietica. Ofensiva din 20-22 august duce linia frontului pana la Bârlad si Galati. Daca Antonescu reusea sa reziste cateva saptamani pe linia Focsani – Galati, probabil ca rusii, care deja introduceau, la 50 de km in spatele frontului administratie civila sovietica, ar fi indeplinit planul, vechi de 20 de ani si mereu reafirmat, al unificarii « poporului sovietic moldovenesc ».[…continuarea – aici]

Moldova e rana deschisa a neamului românesc. Ne inflamam la tot felul de pierderi imaginare, dar vorbim in soapta, nu cumva sa suparam pe cineva, despre sfasierea reala a Moldovei.

Regii Romaniei au fost intre cei mai bravi Domni ai Moldovei. Presedintilor Romaniei le e rusine cu Moldova.

……………………… continuarea – aici ………………………………..