La Mulţi Ani, România!


10014Nu e vorba despre trecut. E vorba despre viitor.

Cei care îşi zic republicani spun că noi, regaliştii, vrem să ne întoarcem într-un trecut idealizat.

Nu e vorba despre trecut. E vorba despre viitor. Ce viitor are republica?

Domnilor republicani, ce îmi propuneţi pentru următorii douăzeci de ani? Credeţi că are un viitor România?

Nu e vorba despre trecut. E vorba despre viitor. Haideţi să vorbim serios despre viitor.

 

Iugoslavia ca mostenire privata


https://i2.wp.com/www.novosti.rs/upload/thumbs/images/2013//08/26n/dru-tito_620x0.jpgCitesc in Večernje novosti (Stirile de seară) că « depozitul [bancar] al maresalului Tito ascunde bijuterii ale familiei Karagheorghevici [familia regala a Serbiei si a Iugoslaviei] ».

Ca si in cazul României, familia regala iugoslava a fost acuzata mereu de puterea comunista instalata la Belgrad ca a plecat din tara cu mari valori ale patrimoniului national. Spre deosebire de România, in Serbia s-a constituit o comisie de ancheta care sa vada daca in contul secret al fostului presedinte pe viata al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, se afla valori insusite ilegal.

Si s-au descoperit acolo bijuterii care apartin indubitabil familiei regale. Printre ele un colan cu diamante care a apartinut Reginei Maria a Iugoslaviei (fosta Principesa Maria a României). Acest colan a fost remis deja familiei regale, cu ocazia reinhumarii Regelui Petru si Reginei Maria,anul acesta, la Oplenac, necropola regilor Iugoslaviei.

Nepotii lui Tito au spus insa ca nu vor ceda nimic din depozitul de la Banca Nationala a Serbiei fara o hotarare judecatoreasca. Ei se considera mostenitorii unei averi private care include (de ce nu?!) si lucrurile de pret (multe dintre ele fara de pret!) ale familiei regale.

Mai mult despre ce am aflat urmarind acest subiect in presa sarba din ultimele zile – aici.

75 de ani de singuratate


Mi-a fost dat sa traiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restriste si vremuri de mari indepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat sa-ti fiu calauza, sa-ti fiu inspiratoare, sa fiu aceia care a pastrat flacara vie, aceia care a devenit centrul de indarjire in zilele cele mai negre.

Aceasta ti-o pot spune astazi caci nu mai sunt in viata. In acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m’ai numit “Mama tuturor” si as vrea sa raman in amintirea ta aceia care putea totdeauna sa fie gasita in clipele de durere sau pericol. A venit mai tarziu o vreme cand m’ati negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, si v’am iubit mai departe, cu toate ca nu va puteam ajuta asa de mult ca in zilele cand credeati in mine.

Pentru subictele legate de regalitate, urmariti si blogul Regatul României.

[Dar mai lunga a fost durerea]


Ţării mele şi Poporului meu,

Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului.

Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină, şi am îmbrăţişat o nouă naţionalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început n-a fost uşor. Eram străină, într-o ţară străină, singură între străini. Dar prea puţini sunt aceia cari se reculeg să cugete cât de grea este calea pe care o Principesă străină trebuie s-o parcurgă ca să devie una cu noua ţară în care a fost chemată. Am devenit a voastră prin bucurie şi prin durere. Privind înapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea? – cred că bucuria a fost mai mare, dar mai lungă a fost durerea.

Pe 18 iulie vor fi trecut trei sferturi de secol de la moartea Reginei Maria. Voi reproduce pe blogul Regatul României, testamentul acestei românce prin adoptie, a carei inima s-a deschis pentru a cuprinde o Românie buna, frumoasa si adevarata.

Regalitatea la feminin: exemplul unor femei exceptionale


Atât experiența mea în sociologie, drept internațional și științe politice*, cât și faptul că am fost binecuvântată să am în moștenirea familiei mele exemplul unor femei excepționale, care au jucat un rol influent în viața publică, au format convingerea mea fermă că femeile trebuie să joace în lumea de astăzi un rol extrem de important.

Străbunica mea, Regina Maria, regina consoartă a României intre 1914 si 1927, rămâne o figură foarte admirată și iubită. Eforturile sale umanitare și diplomatice pentru țara noastră în timpul Primului Război Mondial și ulterior, în 1919, la Conferința de Pace de la Paris, au câștigat aprecierea și afecțiunea întregii lumi .

Predecesoarea ei, Elisabeta, prima regină a României, pe lângă faptul că a fost o regină progresistă, a fost un autor internațional celebru și poetă, fiind cunoscută peste tot în Europa, sub pseudonimul Carmen Sylva. A publicat peste 53 de volume, în șapte limbi europene, a înființat instituții pentru săraci, școli, spitale, cantine, sanatorii, școli de gătit și creșe, a luptat pentru respectarea legilor sanitare.

Bunica mea, regina Elena a României, a jucat un rol luminos, chiar dacă discret, în istoria întunecată a României din secolul 20.[…]. Ea a fost un sprijin constant al forțelor democratice din România în perioada cuprinsă între 1940 și 1947.[…] În fața tiraniei a nazismului, ea a afișat cu hotărâre un caracter puternic, urmărind ceea ce știa a fi drept și bun.[…]

Și astăzi, mama mea, Regina Ana, este o amintire vie că, în fața pericolului, femeile se pregătesc și sunt gata să lupte pentru o cauză nobilă – aceea a libertății și a democrației. Regina Ana a fost locotenent în armata franceză, a luptat în al doilea război mondial conducând o ambulanță, ca asistentă medicală militară, și a fost distinsă cu Croix de Guerre de către Franța pentru serviciul ei.[…]

Capacitatea noastră de a purta de grijă este punctul nostru forte. Ori de câte ori lovește un dezastru, femeile se dovedesc a fi cele in care poti avea încredere pentru a reconstrui rapid și eficient rețelele de resurse necesare pentru ca o comunitate să prospere.[…]

(Principesa Margareta a României – Women’s leadership: Model for 3rd millennium, discurs rostit la al XVI-lea Summit Economic Eurasiatic Marmara, Istanbul,  10 aprilie 2013)

Textul integral original (în limba engleză) îl găsiti pe blogul Principelui Radu – aici.

* Principesa Margareta a absolvit Facultatea de Sociologie, Ştiinţe Politice şi Drept Internaţional Public a Universitatii din Edinburgh, Scoţia, în 1974. A fost cercetător în domeniul sociologiei medicale şi al sănătăţii publice în universităţi din Anglia (1974 – 1983) şi apoi (1983 – 1989) în agenţii ale ONU (Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie). Din  august 1989 s-a dedicat cauzei României.

Nicolae, un nume primit de la poporul ŢĂRII ROMÂNEŞTI


Astazi este  ziua de nastere a ASR Principele Nicolae al României.

Imi permit sa îi scriu pe felicitare si cateva rânduri despre acest nume rar printre domnitorii Ţărilor Române. De fapt, intre domnitorii de dinainte de epoca fanariota exista unul singur care sa-l poarte: Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I . Si al Doamnei Margareta.

A domnit intre 1352 si 1364. In documentele de dinainte de 1359 apare doar cu numele Alexandru. Numele Nicolae il ia atunci cand infiinteaza Mitropolia Ungrovlahiei, la Curtea de Arges, devenind primul voievod ortodox al ŢĂRII ROMÂNEŞTI.

Pe locul fostei mitropolii intemeiate de Nicolae Alexandru, Neagoe Basarab va construi, in 1516-1517, manastirea de la Curtea de Arges, ramasa in memoria colectiva prin legenda mesterului Manole. Biserica va deveni in secolul XX necropola Regilor României.

La Multi Ani, Altetă!

Numele vă leagă, intr-un fel semnificativ, de intemeierea ŢĂRII ROMÂNEŞTI. Sa va ajute Dumnezeu sa-l purtati cu cinste, pentru reîntemeierea Regatului României.

 

LIEBSTER AWARD


Am primit aceasta nominalizare de la Lucy Visinescu. Ii multumesc.

2premio-l (1)

Regulile concursului:

1.Numeste si multumeste persoanei/blogului care ti-a acordat premiul.
2.Scrie unsprezece lucruri despre tine.
3.Raspunde la intrebarile adresate si formuleaza  noi intrebari pentru nominalizati.
4.Nominalizeaza noua bloguri pe care la admiri si au mai putin de doua sute de urmaritori.
5.Anunta nominalizarea pe paginile fiecarui blog

Raspunsurile mele la cele 11 intrebari puse de Lucy:

  1. Ce-ti place cel mai mult la tine? Lenea creatoare.
  2. Ce iti place sa faci? Sa ascult.
  3. Care este  melodia/cartea preferata? Simfonia a IIIa de Brahms / Anna Karenina
  4. Cum iti doresti sa arate viata ta peste zece ani? Ca in urma cu 20 de ani.
  5. Vacanta ideala? Primavara la Barcelona, vara in Gran Canaria, toamna in arondismentul 10 al Parisului, iarna la Predeal.
  6. Ce tolerezi cel mai putin? Ura.
  7. Ce admiri cel mai mult la o persoana? Capacitatea de a admira.
  8. Cum definesti fericirea? Tot ce nu e nefericire.
  9. Care este filmul preferat? Cyrano de Bergerac (1990)
  10. Care este modelul tau personal? In viata publica, Majestatea Sa Regele Mihai; in meserie, Domnul Profesor Constantin Oancea; in familie, tatal meu.
  11. Cand ai fost ultima oara la stomatolog? Acum ceva mai mult de un an, cred.

Nominalizarile mele sunt:

  1. http://blogaradean.wordpress.com/
  2. http://tudorvisanmiu.wordpress.com/
  3. http://sagy.wordpress.com/
  4. http://www.mihalca.ro/
  5. http://comentatoramator.wordpress.com/
  6. http://g1b2i3.wordpress.com/
  7. http://filofteia.blogspot.ro/
  8. http://calatoriifestinalente.wordpress.com/
  9. http://anomismi.wordpress.com/

Intrebarile mele pentru nominalizati:

  1. Despre ce nu ati avea curaj sa scrieti pe blog?
  2. Câti prieteni aveti?
  3. Care e personajul literar preferat?
  4. Ce ati fi dorit sa inventati?
  5. Ce ati alege: tinerete fara batranete sau viata fara de moarte?
  6. Din care dintre calitatile personale ati da si altora?
  7. Numiti 5 oameni frumosi.
  8. Care e filmul preferat?
  9. Inventati un cuvant pe care sa il daruiti limbii române.
  10. Cum deosebiti binele de rau?
  11. Care e specia vegetala de care sunteti atasat?

Presupun că ar fi ilegal…


… dacă un primar ar inlocui  aceasta emblemă, desenată de niste politruci fără tară,

Coat_of_arms_of_Romania.svgcu stema tării noastre.

stema-regatului-romaniei

Dar primarii români tin socoteala steagurilor secuiesti, crezând că apără astfel demnitatea natională.

Daca institutiile publice continuă sa afiseze acea insigna a lipsei noastre de suveranitate, sa incepem noi sa afisam, la casele noastre, stema singurei Românii demne care a existat vreodată.