Când să nu dai sfaturi


  1. Când nu ti se cer. Formula « Spune şi tu, ce să fac? » pare să fie o cerere de sfat. De cele mai multe ori nu e. « Spune şi tu » e doar o dorinţă de a fi confirmat. Persoana care aparent întreabă nu doreşte să audă o părere diferită, problematică, ci vrea confortul unei validări.
  2. Când ti se cere altceva. « Tu ce ai face în locul meu? » Nu te repezi cu « Păi chiar am fost în situaţia ta şi… » Omul te-a întrebat ce ai face în locul lui. Ca să poţi să îi dai un răspuns valid, încearcă să te pui mai întâi în papucii lui. El are nevoie de un răspuns empatic, aşadar, nu un sfat din fotoliul tău.
  3. Când nu sunt coapte. Când omul spune « Nu văd nicio soluţie », cum crezi că i se va părea un răspuns rapid de tipul « Ar fi câteva soluţii… »? Tu cum te-ai simti daca vine cineva şi iti spune, în câteva minute, că problema cu care te-ai chinuit zile în şir are nu una, ci mai multe solutii cunoscute? Aşa că ajută omul să-şi lărgească perspectiva şi  fii alături de el până când sfatul e copt. Şi nu va mai fi nevoie să-l oferi tu. Cade singur în mintea celuilalt. Doar când e copt.

Întreabă despre viitor


De ce mi se intamplă asta ? De ce tocmai acum? De ce tocmai mie? – Întrebări care duc doar la răspunsuri care pot fi asaltate în clipa următoare cu alte deceuri. Şi copiii de 3 ani ştiu asta.

Cine e vinovat? Cine are dreptate?  – Întrebari care adâncesc problema, nu lărgesc aria soluţiilor.

Ce se întâmplă? Ce pot schimba eu? Cine mă poate ajuta? – Întrebări care generează viitor.