Toate minciunile


mensonges

Profesorul Raoult și-a rezumat totuși altfel sfatul. Nu a spus că « știința », la singular (și, eventual, cu majusculă), ne-ar putea ajuta să vedem mai clar, ci « înțelepciunea »(sagesse). Se pare că în privința subtitlului, autorul a cedat sugestiilor editorului, care vehiculează, prin intermediul sintagmei « știința vă ajută să vedeți lucrurile mai clar », mitul unei științe încheiate care poate furniza îndrumări clare, ținând astfel loc și de filozofie și de religie și de morală.

Or, Didier Raoult arată în cartea sa tocmai că știința lucrează cu ipoteze, care adesea conțin modele probabilistice ale căror erori se pot multiplica până la a face ca predicția să fie complet ratată. Ia ca exemplu paradigmatic în acest sens gripa aviară (vă mai amintiți? apocalipsa venea sub forma gripei aviare acum un deceniu!). Modelul propus de cercetătorii din Rotterdam (publicat într-o carte care s-a vândut în 500 000 de exemplare doar în ediția franceză!) implica zeci de milioane de morți. Dar toate cele cinci supozitii pe care s-a bazat s-au dovedit false. Presiunea mediatică a continuat și după ce toate acele supozitii s-au dovedit false, iar guvernele au continuat să investească miliarde in  vaccinuri și grupuri de lucru perfect inutile. Iar în 2009, în  loc să constate onest eșecul predicției despre apocalipsa aviară, grupurile de promovare a fricii au găsit o nouă sperietoare: gripa porcină. Alte miliarde cheltuite fără rost.

Didier Raoult propune să revenim la clasica măsurare a raportului dintre riscuri și beneficii și la înțelepciunea căii de mijloc. Și dă câteva exemple, dintre care am reținut

  • frica de a face cancer de piele prin expunerea la soare a dus la scăderea nivelurilor de vitamină D – calea de mijloc înseamnă evitarea excesului de expunere la soare (estetica bronzului)
  • frica de durere la dus la supraconsumul de analgezice, cu riscurile asociate acestui supraconsum – calea de mijloc ar însemna revenirea la o toleranță mai mare la durere
  • frica de moarte a dus la supraconsumul de anxiolitice și antidepresive, care a dus până la urmă tocmai la creșterea mortalității premature – înțelepciunea ar cere să revenim la o filozofie de viață care să ne ajute să coabităm mai bine cu frica de moarte.

Meşteşugul de a trăi


Savoir-vivre, savoir-faire.

Primim viaţa în dar şi abia mult mai târziu deprindem meşteşugul de a trăi. Până acolo ne rătăcim în fel de fel de meșteșuguri, profesii, arte, tehnici – toate fiind axate pe « cum să faci ».  Cum să rezolvi probleme.

Cum să trăiești, le savoir-vivre, se pierde tot mai des pe drum. Iar uneori e dat la schimb cu ceea ce este etichetat, cu mult savoir-faire, ca stil de viață, lifestyle.

Gând de duminică (32)


“Viaţa este mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea »

(Evanghelia după Luca)

Mai mult, nu mai puțin. Prea adesea ne îngrijim să avem hrană destulă pentru a trăi, iar îngrijorarea nu ne lasă să mai și trăim. Si nu mă gândesc doar la mâncare ci și la alte feluri de hrană. Confundăm prea adesea informația cu înțelegerea, plăcerea cu mulțumirea, învățătura cu educația.

Revenind la alimente, e o nebunie a alimentelor așa-zis « sănătoase ». Oameni buni, nu din alimente sănătoase rezultă viața bună, ci invers. Pentru că viața e mai mult decât hrana, nu invers.

Din păcate, suntem prea adesea asemenea motoarelor cu combustie internă – folosim doar o mică parte din combustibil pentru a alimenta mișcarea (viața), iar restul se transformă în fum toxic în ambuteiaje.

Guérir, c’est mourir un peu


Atunci când ești bolnav, fizic sau mintal, ai reflexul de a gândi că era mai bine înainte. Însă ideea unei reveniri la normal, la vremurile bune de altădată, la un ipotetic «eu» autentic, este iluzorie. Boala ne transformă, cu sau fără voia noastră. Ea pune în lumină vulnerabilitatea noastră, nedreptatea vieții, apoi, cu un pic de noroc, ne recentrează pe ceea ce e esențial și ne face mai puternici prin vindecare. Sau ne poate lăsa un gust de amărăciune și absurditate. A te vindeca înseamnă a muri puțin. Și, uneori, a renaște mult…

(Jean-François Marmion, editorial în Le Cercle Psy)

O conservă expirată, cancerigenă


Conserva expirată e recentul studiu publicat de OMS care declară produsele din carne rosie procesată cancerigene, iar carnea rosie ca atare « probabil cancerigenă ».

« Studiul » e de fapt o analiza statistica a 800 de studii, unele mai vechi de 25 de ani. Datele sunt vechi, heterogene si neconcludente. De altfel, concluzia « carnea rosie este cancerigena » nu are sprijin nici macar in datele acestui studiu, care spune chiar că: « nu există dovezi convingătoare pentru o legătură cauzală intre consumul de carne rosie si cancer ». Cum se ajunge de la « nu există dovezi » la « probabil cancerigen »? Printr-o fraudă logică: se spune « dar explicatii alternative nu pot fi excluse, si studii ulterioare vor trebui facute pentru a testa aceste explicatii ». Aha, am priceput: « nu este exclus » devine « probabil »!

Studiul nu se bazeaza doar pe date amestecate si manipulate, ci si pe o filosofie a cercetarii depasita. O filosofie simplista care cauta vinovatul de serviciu: grasimile, painea alba, carnea, sarea, zaharul au fost pe rand incriminate ca « otrăvuri ». De fapt, si apa de izvor poate deveni o otravă (nu credeti? să vă fac cunostinta cu cineva care bea 18 litri de apă pe zi?).

Unii dintre noi au aflat intre timp diferenta dintre « excesul de sare » si « sarea in bucate ». Se pare că nu si Organizatia Mondiala a Sănătătii. Ne-au livrat o conservă expirată in loc de o bucata suculentă de educatie pentru sanatate. Educatie care nu se face cu bau-bau, ci oferind oamenilor informatii de calitate, care sa-i ajute sa aleagă in cunostinta de cauză.

Am spus ca e si cancerigenă această conservă, si vorbesc serios. Riscul carnii procesate e reprezentat de folosirea conservantilor si potentiatorilor de aroma (lucru scris negru pe alb chiar in studiul despre care vorbim). Daca s-ar lua in considerare doza de conservanti folosita, s-ar vedea ca aproape tot riscul este atribuibil acestora. Si atunci, ce-ar fi sa propui oamenilor sa consume mai multa carne neprocesata si mai putine produse care contin conservanti? Ce-ar fi să le vorbesti mai mult despre « exces » (de orice!) decât despre « otrăvuri »(cum ar fi painea, laptele, ouăle, carnea, zaharul, sarea, grăsimile … si lista poate continua!)?

OMS tocmai a facut un serviciu celor care vand produse pline de conservanti si doar cu foarte putina carne. Carnea fiind cancerigenă, e mai bine să cumperi ceva ce contine doar 20% carne, nu-i asa?

Pastila antidepresivă (4): Ce verde era valea mea


Am luat-o din farmacia verde a Melaniei (originalul – aici)

“Mă întreb dacă nu cumva fericirea e doar o esență a bunei viețuiri, pe care o vei gusta doar o dată sau de două ori în timpul vieții, și apoi vei continua să trăiești cu gustul ei în gură, dorind să fi avut plenitudinea corporalității ei între dinți, ca o masă bună din care ai gustat și ți-a plăcut și o cauți în amintire pentru a o mânca din nou.

 

ad

Nu contează ce simți. Gândește. Privește. Gândește din nou. Si apoi, pas cu pas, pune lucrurile în ordine. Așa cum zidarul pune cărămidă după cărămidă. Pentru a construi solid și bine. Tot așa și cu gândurile. Gândește și construiește un singur gând o dată. Gândește solid și apoi acționează.” (Richard Llewellyn – “How Green Was My Valley…”)

 

Pastila antidepresivă (3): Shakespeare


MACBETH
How does your patient, doctor?
(Cum îi merge pacientei, doctore?)
DOCTOR Not so sick, my lord, as she is troubled with thick-coming fancies that keep her from rest.
(Nu atât de bolnava, my lord, pe cât e de tulburata de viziuni din trecut care n-o lasa sa se odihneasca)
MACBETH Cure her of that! Canst thou not minister to a mind diseased, pluck from the memory a rooted sorrow, raze out the written troubles of the brain, and with some sweet oblivious antidote cleanse the stuffed bosom of that perilous stuff which weighs upon her heart?
(Vindec-o! Nu poti sa ingrijesti o minte-mbolnavita, sa smulgi din amintire o suferinta inradacinata, sa razuiesti necazurile scrise-n creier, si cu un oarecare dulce antidot care fara sa stii lucreaza, sa cureti incarcatul suflet de aceasta materie periculoasa care apasa asupra inimii ei?)
DOCTOR Therein the patient must minister to himself.
(Pentru asta pacienta trebuie sa se ingrijeasca singura)
MACBETH
Medicine is for the dogs. I won’t have anything to do with it.
(Medicina e pentru câini. Nu vreau sa am de-a face.)
(William Shakespeare, Macbeth)

ad

Pastila antidepresivă (2): Sunătoare, lavandă, şofran


Toată lumea vrea remedii « naturale » pentru depresie. Împachetate, dacă se poate, cât mai « confortabil ». Confort însemnând să nu fie nevoie decât să le înghiţi rapid şi fără să fie nevoie să schimbi ceva în rutinele zilnice.

Aşa că au mare succes pastilele cu sunătoare, picăturile cu lavandă, drajeurile cu şofran.

adV- aş propune o reţetă ceva mai « complicată ».

Ce-ar fi să vă începeţi ziua cu un ceai de sunătoare băut privind răsăritul?

Ce-ar fi să vă luaţi o pauză de prânz în care să aveţi timp să puneţi cu propria mână un fir de şofran care să dea culoare unei mese sănătoase luată între oameni?

Ce-ar fi să luaţi două minute de lavandă privită în lumina apusului?

Şi dacă sunt prea departe câmpurile de lavandă, sunt bune şi florile din balcon. Le uzi în amurg şi iei puţin din liniştea lor.

Plus că au o lumină purpurie mai sănătoasă decât radiaţia albastră a ecranelor care îţi guvernează ziua şi îţi strică noaptea.

 

 

Cuvinte RUPTE: Dietă


RUPTE e un acronim pentru răsturnate, uzate, părăsite, trădate, expulzate. Rupte de sensul lor originar.

Dietă este sinonim în dicţionarele actuale cu un regim alimentar special, recomandat pentru refacerea sau menţinerea sănătăţii. Acum câteva sute de ani însemna regim alimentar normal, sumă de obiceiuri alimentare. La romani şi la greci, de unde provine cuvântul, dietă (lat. dieta, gr. diaita) indică, mai larg, un mod de viaţă, alimentatia nefiind nici singurul, nici cel mai important element al modului de viaţă.

Est modus in rebus, ziceau latinii. E o măsură în toate. Lipsa de măsură e la originea tuturor tulburărilor, a tuturor bolilor. Aşa că o dietă, în sensul de regim alimentar sănătos ar trebui să se refere mai ales la cum şi când mâncăm. Nu există alimente sanatoase prin ele insele, doar prin justa lor folosire. După cum eliminarea altora din alimentatia tuturor doar pentru că unii fac abuz de ele ţine de prostie.

Nu suntem ceea ce mâncăm. Cum mâncăm arată cine suntem. Dieta, în sensul ei originar, înseamnă a-ţi gospodări bine viaţa, nu a muri sănătos.